19 întrebări deschise · 5 teste pe SAGA · 28 lămurite · 37 de decizii

PRD · versiunea din 16 septembrie 2026 · în lucru

Nucleu

Sistemul din mijlocul platformei de contabilitate BONO. PRD-ul ăsta spune ce e, ce s-a hotărât, ce e deschis și cine răspunde — pentru cineva care n-a fost în nicio ședință.

PRD-ul se citește și din el se hotărăște. Harta sistemelor, scenariile pas cu pas, circuitul apei și spec-urile celorlalte echipe se explorează în aplicație.

Cum se parcurge

Citește în ordinea asta și oprește-te la 4. Sunt vreo 29 de minute. După ele știi sistemul, ce s-a hotărât și de ce.

  1. 1Pe o paginăce e și cele patru reguli2 min
  2. 2Sistemelecine e cine și ce ține Nucleu, cu glosar7 min
  3. 3Cum funcționeazăo lună dintr-o firmă, pas cu pas10 min
  4. 4Deciziilece e bătut în cuie, cu dată și autor10 min

Aici se termină cititul. Mai departe e de lucru, în două locuri. Secțiunea 5, „Ce publicăm”, ține fiecare câmp din Dublin și din Vertigo, cu sursa și frecvența lui; acolo le confirmă BGN, rând cu rând. Secțiunea 6, „Ce e deschis”, ține întrebările vii: caută-ți numele mai jos. Anexele și istoricul întrebărilor sunt de consultat, nu de parcurs.

1

Nucleu, pe o pagină

Ce e. BONO ține contabilitatea firmelor mici. Clientul vede totul în Dublin, echipa lucrează în Vertigo, iar între ele stă Nucleu: primește documentele, le păstrează, le trimite la interpretare și la contabilitate, citește înapoi rezultatele și le arată. Nucleu nu calculează cifre contabile — le calculează SAGA. Ce calculăm noi e potrivirea plăților cu documentele, socoteala taxelor pe luni și netul dividendelor. Interpretează documentele Iris. Nucleu e baza lui Dublin și a lui Vertigo și ține adevărul: ce a intrat, ce a ieșit, în ce stare e fiecare lucru — tot, într-un singur tabel, la Ce ține Nucleu.

Unde suntem. Există deja: prototipul Dublin, PRD-ul și prototipul Vertigo, PRD-ul Iris, Remix, Facturare, SalarEasy, și roboții SAGA din proiectul Saga, dintre care importul XML e gata. Nu există încă Nucleul însuși — baza, stocarea, orchestratorul — nici generatorul fișierelor pentru SAGA, nici citirea înapoi din el.

Cele patru reguli care decid restul. Toate deciziile, cu dată și cu autor, sunt în Deciziile.

  1. Nucleu ține și rutează. SAGA calculează. Iris citește documentele. Dublin și Vertigo afișează.
  2. Tot ce înseamnă calcul sau cifră contabilă se ia din SAGA, ca să nu arătăm clientului o cifră care nu bate cu contabilitatea. Două excepții: lista facturilor emise se citește din Nucleu, fiindcă nu e o cifră calculată, ci documentul făcut de client; iar P&L-ul din Vertigo se calculează în Iris, notat ca atare în „Ce publicăm”.
  3. Dublin nu calculează și nu estimează. Arată ultima cifră venită, cu data ei. Frecvența e un atribut al fiecărei informații.
  4. În SAGA intră note contabile, prin fișiere XML, plus două importuri CSV: salariile și mijloacele fixe. Potrivirea plată-factură o facem noi, nu SAGA; dacă o facem și în SAGA e întrebarea B2.

Ce e deschis. Din 56 de întrebări, 28 sunt lămurite, 4 amânate pentru V2 și 5 sunt teste pe SAGA. Deschise au rămas 19 întrebări, fiecare cu omul care răspunde. În Ce publicăm, 10 din cele 83 de câmpuri n-au încă sursă limpede, și alea sunt ce-i cerem lui BGN.

2

Sistemele

Tot ce apare în document, într-un singur tabel. „Stare” spune ce există azi, nu ce ne dorim. Spec-urile sunt copiate și în aplicație.

SistemCe faceUndeCineStareSpec
DublinEcranele clientului: facturi, cheltuieli, extrase, taxe de plată, angajați, documente. Nu calculează nimic; arată ce ține Nucleu.în NucleuProdi · BGNprototipdublin.bgn.ro/prd
VertigoEcranele echipei: profilul firmei, documentele în lucru, ce a rămas nepotrivit, checklist-ul contabil. Agregatorul spre SalarEasy și SAGA. Datele lui stau în Nucleu, inclusiv analiticele partenerilor.în NucleuVladprototip + PRDPRD Vertigo
FacturareEmite facturile clientului, cu serie și număr, și le trimite ca e-Factura la ANAF. Scrie factura în Nucleu la emitere; răspunsul e-Factura vine tot acolo.în NucleuProdiexistă—
FindocsOrchestratorul documentelor: primește fișierul, îl pune în Vault, îl trimite la Remix și la Iris, scrie rezultatul în Atom. Deduplicarea se face aici.în NucleuProdide construit—
RemixLa încărcare, în ~5 secunde: citește documentul (OCR), scoate furnizorul și suma pentru preview și spune dacă e document contabil sau nu. Nu interpretează contabil.în NucleuProdiexistă—
AtomBaza de date a Nucleului — deci a lui Dublin și a lui Vertigo. Ce ține, cine scrie și cine citește fiecare lucru e în tabelul de mai jos.în NucleuProdide construit—
VaultStocarea fișierelor: originalul documentului, ce trimitem la SAGA, ce se întoarce (balanță, declarații, recipise).în NucleuProdide construit—
IrisTransformă un document în note contabile, linie cu linie: categorie, conturi, procent de deductibilitate, TVA. Fără analitice — pe alea le pune Nucleu.în afarăBGNPRD + prototip manualiris.bgn.ro
SAGAContabilitatea propriu-zisă: primește fișierele, calculează taxele, închide luna, scoate balanța și declarațiile. O bază de date pe firmă, pe Desktop; SAGA Web pentru importul XML și validări.în afarăAlex (roboți) · Raluca (spec)există · roboți în lucrusaga-prd
SalarEasySalarizarea: pe firmă, pe lună, pe angajat — net, taxe, fluturași, statul de plată, declarația D112.în afarăAlexexistă—
4 SecundeSemnează declarațiile și le depune la ANAF. Un om le încarcă.în afarăCristiexistă—
SPV / ANAFSpațiul privat virtual: de aici vin facturile primite (e-Factura) și recipisele declarațiilor; acolo pleacă facturile emise.statul—există—
Lista de firmeDe unde vin firmele noi la onboarding.în afarăBGNexistă—
RexSemnarea electronică a documentelor.în afară—există—
BăncileAzi: nimic — extrasul îl încarcă clientul. Open Banking, mai târziu.în afară—mai târziu—

Ce ține Nucleu

Nucleu e baza lui Dublin și a lui Vertigo (Chris). Un rând pe fiecare lucru pe care îl ține, cu cine îl scrie și cine îl citește. Cum ajung sistemele la el — direct în bază sau printr-un API — e întrebarea 1.2.

Ce țineCine scrieCine citește
Documentele urcate: fișierul, tipul, statusul — neprocesat, primit, în lucru, finalizatFindocs, la încărcare; statusul îl actualizează și IrisDublin, Vertigo
Fișierele: originalul, ce pleacă la SAGA, ce se întoarce — balanța, declarațiile, recipiseleFindocs; generatorul de fișiere (B1); contabilul, pentru ce descarcă din SAGADublin, Vertigo · stau în Vault
Cheltuielile interpretate: linii, conturi, deductibilitate, TVAIris, prin Findocs; analiticul partenerului îl pune NucleuDublin, Vertigo, fișierele pentru SAGA
Facturile emiseFacturare, la emitereDublin, Vertigo, fișierele pentru SAGA
Răspunsul e-Factura la facturile emiseFacturare, lângă facturăDublin
Facturile primite prin e-Facturacitirea din SPV, de construit (8.1)Dublin, Vertigo
Liniile extrasului și potrivirea lor cu documenteleFindocs desface extrasul; potrivirea o face Nucleu; ce nu se potrivește rezolvă omul din Vertigo (4.7)Dublin, Vertigo
Starea facturilor: încasată, plătită, parțialNucleu, din potrivire; clientul, când bifează o factură plătită din banii luiDublin, Vertigo
Plățile fără document, pe omul care a plătitNucleu, la potrivire; rândul se închide când vine documentulDublin — Cheltuieli și „Bani de luat” —, Vertigo
Socoteala taxelor pe luniNucleu, după ordinea din lege — tabelă sau calcul la afișare (5.3)Dublin — De plată
Balanța lunară, cu luna notată la importcontabilul, în VertigoDublin, Vertigo
Declarațiile depuse, cu indexul ANAF și recipisacontabilul, la „Depune”, în VertigoDublin, Vertigo
Starea distribuirilor de dividendeNucleu (C5)Dublin — Banii tăi
Contractele de împrumut: număr, dată, sumă, semnat sau nu, dobândaNucleu (BGN)Dublin — Banii tăi
Firma: datele de bază și conturile bancarefluxul de înființare; IBAN-urile noi, echipa, la cererea clientuluiDublin, Vertigo
Profilul firmei: statut fiscal, sediu, mașini, bunurile cu impozit local, persoane — cu istoric pe fiecare atributechipa, în Vertigo (10.1)Iris, Dublin, Vertigo
Analiticele partenerilorVertigo (B5)fișierele pentru SAGA
Istoricul fiecărui lucru de mai susNucleuDublin, Vertigo

Glosar

Codurile și cuvintele care apar în document, o linie fiecare.

Balanța
listarea lunară din SAGA cu soldul fiecărui cont; de aici citim taxele, cifra de afaceri, activul net. Se generează la apăsare, nu e stocată în SAGA, și se descarcă ca XML sau XLSX. Fișierul nu spune ce lună acoperă, deci luna se notează la import.
Nota contabilă
înregistrarea contabilă a unei operațiuni: cont debitor, cont creditor, sumă, dată. Iris o produce din document; SAGA o primește din fișier.
Document neînchis
o factură neachitată sau neîncasată, integral sau parțial. Stornarea o închide. Definiția e hotărâtă; dacă mai citim statusul din SAGA ține de B2 (4.3).
Bifa
marcajul din SAGA că o factură a fost plătită sau încasată. E separată de nota contabilă; o pune un om sau un robot, în „Jurnal de bancă” — SAGA n-o pune singur. La facturile în lei nu se pune; dacă se pune totuși e întrebarea B2.
Contul unic
contul de trezorerie în care firma plătește impozitele și contribuțiile: impozitul pe salarii, CAS, CASS, impozitul pe profit sau micro, impozitul pe dividende. CAM-ul și TVA-ul au conturi separate. Plata din contul unic o împarte ANAF, după ordinea din lege (5.3).
Fișa rol
fișa din SPV cu obligațiile declarate și plățile firmei, și cu felul în care le-a stins ANAF. Se poate cere automat, prin serviciul web al SPV, cu accesul firmei (9.1).
Analitic
subcontul unui partener: 401.000NN la furnizori, 4111.000NN la clienți. Se face numai cu cifre. Un analitic cu litere există în SAGA, dar nu iese în balanță: impozitul pe dividende stătea pe 446.div și lipsea din balanța de august tocmai de-aia (Raluca). E acum 446.01. Cine îl alocă e o întrebare deschisă (B5).
F_, P_, I_
fișierele XML pentru SAGA: F_ facturi (emise și primite), P_ plăți, I_ încasări. Specificația v3.0, Raluca.
e-Factura · SPV
sistemul ANAF prin care circulă facturile ca XML; SPV e contul firmei acolo. Pentru lei, XML-ul e singurul document justificativ.
D100 · D300 · D112 · D406
declarații: impozit micro/profit (trimestrial) · TVA (lunar sau trimestrial) · salarii (lunar, pe firmă) · SAF-T (trimestrial).
Conturi
4411 impozit pe profit, 4418 pe venit · 4423/4424 TVA de plată/de recuperat, 4426/4427 deductibilă/colectată · 444, 4315, 4316, 436 taxe pe salarii · 446 impozit pe dividende pe 446.01, impozite locale pe 446.02; soldul sintetic e suma analiticelor · 401 furnizori · 4111 clienți · 421 salarii datorate · 5121 banca · 542 avansuri de trezorerie, cu analitic pe persoană — soldul creditor e „bani de dat”, cel debitor „bani de luat”, și tot aici intră plățile cu cardul fără factură · 473 sume în curs de clarificare · 1171 rezultat reportat, cu analitic pe an, și 121 rezultat curent · 4551 conturile curente ale asociaților · 457 dividende de plată. Sintetice, nu grupe: se scrie 1171 și 4551, nu 117 și 455 — verificat pe balanța reală.
Checklist-ul ERP
cele 68 de operațiuni contabile din SAGA, cu coduri: A configurare, B lunar, C trimestrial, D anual, E ocazional. Scris de Raluca.
Firebird
baza de date a SAGA Desktop, una pe firmă (cont_baza.fdb). Se citește direct, și de acolo vin statusurile facturilor. Scrierea directă e posibilă — măsurată — dar nu e hotărât dacă o facem.
Întrebare · scenariu
numărul unei întrebări e doar un identificator: cele cu cifre vin din circuite, cele cu litere din anexa C (A citim, B scriem, C cap-coadă). Numerele nu se refolosesc, fiindcă spre ele duc linkurile trimise.
TAC
în Iris, perechea de conturi pe care o primește o linie de document (de exemplu 6022 / 401).

3

Cum funcționează

Opt circuite, în ordinea în care se întâmplă lucrurile într-o firmă. Fiecare are doar pașii pe care îi știm, ca să se citească dintr-o suflare. La capătul fiecăruia scrie ce nu e încă hotărât acolo, cu trimitere la întrebarea din Ce e deschis, la omul care răspunde.

Circuitul 1 6 deschise

Documentul — ce urcă clientul

Orice fișier trimis de client — poză, PDF, XML, extras — și drumul lui până devine ceva înregistrat. Aici e intrarea; ce devine documentul după e în circuitele 2, 3 și 4.

Cum funcționează

  1. Clientul urcă un fișier în Dublin: o poză de bon, un PDF de factură, un XML, un extras de cont.
  2. Findocs îl primește, îl pune în Vault și verifică dacă l-am mai văzut. Deduplicarea se face la intrare; locul exact și cheia sunt deschise (1.3).
  3. Remix îl citește în vreo 5 secunde: furnizorul, suma, un preview — și spune dacă e document contabil sau nu. Clientul vede imediat ce a trimis, în cuvinte („pare un bon de la OMV, 17 lei”), nu PDF-uri și poze. Remix nu interpretează contabil.
  4. Iris îl interpretează, linie cu linie: categoria, cele două conturi, procentul de deductibilitate, scenariul de TVA. Fără analitic. Regula: „incomplet nu se întoarce” — Iris dă o notă completă sau nimic.
  5. Nucleu pune analiticul partenerului și scrie rezultatul în Atom, legat de documentul din care a ieșit. Documentul are un status: neprocesat, primit, în lucru, finalizat.
  6. Ce e cheltuială merge în circuitul 2; extrasul în circuitul 4. Facturile emise de client nu trec pe aici — ele pornesc din Facturare (circuitul 3).
  7. Facturile primite ca e-Factura le luăm direct din SPV, toate, ultimele 60 de zile — pentru lei, XML-ul e singurul document justificativ. Nu se poate fără reprezentarea la ANAF (circuitul 7).

Document ≠ cheltuială. Documentul e fișierul: un bon fotografiat, un PDF, un XML, un extras. Are un tip și un status și stă în Vault; poate să nu însemne nimic contabil. Cheltuiala e ce înseamnă un document de cumpărare după ce l-a citit Iris: furnizor, linii, deductibilitate, notă contabilă. Un document dă zero, una sau mai multe cheltuieli; un extras nu dă cheltuieli, dă plăți; o factură emisă e venit, nu cheltuială.

Nu e hotărât încă: 1.2 · 1.3 · 1.4 · 1.5 · 8.1 · 8.2 — sunt în Ce e deschis, la omul care răspunde.

Circuitul 2 o întrebare deschisă

Cheltuiala — ce devine un document de cumpărare

Rezultatul interpretării unei facturi primite sau a unui bon: furnizor, linii, deductibilitate, notă contabilă. Aceeași formă ca o factură, plus deductibilitatea — care e partea grea.

Cum funcționează

  1. Din documentul de cumpărare, Iris scoate liniile: categoria, cele două conturi, procentul de deductibilitate (100, 50, 0), scenariul de TVA. Din șase linii pot ieși trei grupe și două note contabile.
  2. Pentru „combustibil, 50%” Iris are nevoie de contextul firmei — comodat, mașini — pe care îl ține Vertigo (circuitul 7) și îl primește la fiecare cerere.
  3. Nucleu adaugă analiticul furnizorului. Plafoanele — protocol 2%, sponsorizare — nu le aplică Iris: le aplică SAGA la închiderea trimestrului, extracontabil.
  4. Cheltuiala pleacă la SAGA o singură dată, pe un cod unic, în fișierul F_ al lunii, ca factură primită.
  5. Dublin arată cheltuiala și deductibilitatea. Notele contabile clientul aproape niciodată nu le vede. Cifra de cheltuieli deductibile se actualizează la închidere, din balanță, și se afișează cu data ultimei actualizări. Dublin nu estimează.
  6. Un mijloc fix se naște tot aici: Iris îl recunoaște din factură; registrul și amortizarea sunt în SAGA, populate de robotul de import imobilizări.

Nu e hotărât încă: 2.3 — e în Ce e deschis, la omul care răspunde.

Circuitul 3 o întrebare deschisă

Factura emisă

Singurul circuit care merge cap-coadă. Clientul emite în Dublin; SAGA primește o copie; „încasată” vine mai târziu, din extras.

Cum funcționează

  1. Clientul emite factura în Dublin. Facturare îi dă seria și numărul.
  2. Pentru clienți români, Facturare o trimite ca e-Factura la SPV; pentru străini, nu.
  3. Vine acceptul ANAF sau eroarea, iar răspunsul ajunge tot în Nucleu, lângă factură (Chris). Dublin arată „trimisă”; numărul de referință ANAF nu se citește încă.
  4. Factura e scrisă în Atom. De aici pleacă spre SAGA, în fișierul F_ al lunii, prin robotul Import XML-uri — și tot de aici o vede Dublin.
  5. Evidența facturilor emise stă în Nucleu, unde le scrie Facturare la emitere, și de acolo le citește Dublin. SAGA primește copia prin importul lunar și rămâne sursa veniturilor din balanță. E una din cele două excepții de la regula „tot ce se poate, din SAGA” — cealaltă e P&L-ul din Vertigo: factura nu e o cifră calculată de contabilitate, ci documentul făcut de client, iar lista lui trebuie să apară pe loc.
  6. „Încasată” vine când intră extrasul — circuitul 4.
  7. Corecția după ce factura a plecat la SAGA e una singură: storno — factură negativă, cu referință la original, trimisă și ea la SPV.

Nu e hotărât încă: 3.1 — e în Ce e deschis, la omul care răspunde.

Circuitul 4 prioritar 2 deschise

Plata — extrasul și reconcilierea

Până aici sistemul doar mută date. Aici trebuie să și hotărască: ce plată închide ce factură. Potrivirea o facem noi, nu SAGA, și numai pentru ce arătăm clientului și pentru plățile fără document.

Cum funcționează

  1. Clientul urcă extrasul de cont — luna următoare, de regulă. Băncile nu ne dau tranzacții; Open Banking e după MVP. Plata bifată de mână nu se acceptă.
  2. Findocs desface extrasul în linii. Una din părți e mereu contul băncii; cealaltă trebuie găsită.
  3. La liniile de factură, contul e al partenerului, din lista noastră. La liniile fără factură — comisioane, dobânzi, taxe, amenzi — contul îl dă Iris. Cam 5% rămân la om.
  4. Plățile și încasările pleacă la SAGA în fișierele P_ și I_: cont, sumă, explicație și, opțional, numărul facturii. Nota contabilă intră prin robotul Import XML-uri.
  5. Bifa „plătit” de pe factură nu se mai pune în SAGA. La facturile în lei plătite în lei, nota contabilă e corectă și fără bifă, iar bifa n-are nicio implicație contabilă. Excepția e factura în valută plătită dintr-un cont de lei, unde apare diferența de curs — nota pentru ea o produce Iris și o importăm ca oricare alta. Dacă bifa se pune totuși e întrebarea B2.
  6. Potrivirea plată ↔ factură o facem la noi, nu în SAGA, și numai pentru două nevoi: ce arătăm clientului („ai cinci facturi neplătite”) și găsirea plăților fără document. Ce nu se potrivește ajunge la un om, în Vertigo.
  7. Statusul plătit / neplătit îl ținem noi, din potrivirea noastră. Din baza SAGA citim ce ține SAGA: soldurile și notele.
  8. Plățile fără document stau într-o tabelă a Nucleului, cu partenerul și suma, până vine documentul. În contabilitate stau pe 542, pe omul care a plătit; pe ecranul clientului intră la „Bani de luat”.

Nu e hotărât încă: 4.3 · 4.7 — sunt în Ce e deschis, la omul care răspunde.

Circuitul 5 prioritar 2 deschise

Taxa — închiderea lunii și declarațiile

SAGA calculează; noi citim o dată pe lună. Între două închideri, Dublin arată ultima cifră știută, cu data ei, fiindcă nu estimează nimic. Aici sunt și documentele de contabilitate — balanța, declarațiile — și drumul lor înapoi la noi.

Cum funcționează

  1. Contabilul închide luna în SAGA: diferențele de curs, amortizarea, închiderea pe 121, impozitul. Plafoanele (protocol 2%, sponsorizare) se aplică aici, extracontabil. Nimic din asta nu trece printr-un fișier de-al nostru.
  2. SAGA generează balanța la apăsare, nu o ține stocată, și o scoate ca fișier — XML sau XLSX, nu doar PDF. Fișierul nu spune ce lună acoperă, deci perioada o notăm la import. Tot de acolo ies declarațiile, ca fișier.
  3. Contabilul le descarcă din SAGA și le încarcă în Vertigo. Azi, de mână, buton cu buton.
  4. Din balanță se extrag rândurile: TVA, impozitul, taxele pe salarii, cifra de afaceri, activul net.
  5. Dublin arată „De plată”: taxa, suma, scadența, plus data la care cifra a fost actualizată ultima oară. Nu se calculează nimic în ecran.
  6. Declarațiile se depun prin 4 Secunde, de un om. Indexul ANAF și recipisa le tastează contabilul în Vertigo, la „Depune” (5.1).
  7. Clientul plătește taxele: impozitele și contribuțiile într-o singură plată, în contul unic; CAM-ul și TVA-ul separat, fiecare în contul lui. Plata apare în extras. SAGA nu ține ce lună s-a stins — socoteala pe luni e a noastră, după ordinea din lege (5.3).
  8. Documentele de contabilitate — balanța, declarațiile, fișele — ajung în Vault, de unde le vede clientul în Dublin, pe categorii și pe luni.

Nu e hotărât încă: 5.3 · 7.1 — sunt în Ce e deschis, la omul care răspunde.

Circuitul 6 totul hotărât

Salariul

SalarEasy calculează, Vertigo agregă, SAGA primește note. Taxele se plătesc la grămadă — deci se urmăresc pe firmă, nu pe angajat.

Cum funcționează

  1. Profilul firmei și angajații pleacă din Vertigo spre SalarEasy.
  2. SalarEasy calculează, pe firmă, pe lună, pe angajat: net, taxe, fluturași, pontaj, nota contabilă, statul de plată, declarația D112.
  3. Notele de salarii intră în SAGA ca CSV — singurul CSV rămas în specificația de import — la „Operații → Articole contabile”. Cine produce fișierul e deschis (6.1).
  4. D112 pleacă din SalarEasy direct spre SPV, nu prin SAGA.
  5. Clientul plătește salariile și taxele; plata apare în extras. Salariul net se potrivește pe om, după IBAN, la noi — robotul SAGA nu atinge liniile de salarii. Taxele se potrivesc doar pe firmă: impozitul pe salarii, CAS și CASS merg în contul unic, CAM-ul separat.
  6. Dublin arată la Angajați: salariul net și data plății, pe om; taxele, pe firmă.
Circuitul 7 2 deschise

Firma — onboarding, profil, reprezentare

Cum intră o firmă nouă în sistem și cine îi ține datele la zi. Tot ce știe Iris despre firmă vine de aici.

Cum funcționează

  1. Firma vine din lista de firme. Reprezentarea — cine e delegatul, de când, cine apasă — e în onboarding și în „Acces autorități” din Vertigo (9.1). Azi se rezolvă prin telefon; la cincizeci de clienți nu se mai poate.
  2. Robotul de onboarding creează firma în SAGA Desktop, din JSON-ul trimis de Vertigo: configurarea societății, planul de conturi (5121.01, 5124.01, 5124.02), IBAN-ul, seriile de facturi. Doar pe Desktop se poate.
  3. Profilul firmei stă în Vertigo: statut fiscal, plafoane, persoane, sediu, mașini, documente — cu istoric pe fiecare atribut. Iris îl primește la fiecare cerere.
  4. Dublin arată firma, CUI-ul, vectorul fiscal, conturile bancare, documentele firmei. Vectorul fiscal vine de la ANAF, nu din SAGA; configurarea societății din SAGA trebuie să fie identică.
  5. Corespondența dintre firma din SAGA și firma din Vertigo — cheia, unde o ținem — nu e stabilită (C6).

Nu e hotărât încă: 9.1 · 10.1 — sunt în Ce e deschis, la omul care răspunde.

Circuitul 8 V2

Ecranele clientului — task-uri și feed

Amânat pentru V2, cu PRD separat. Rămâne aici ca să se vadă ce urmează: ce îi spunem clientului să facă, și ce îi arătăm că se întâmplă cu firma lui între o factură și alta.

Cum funcționează

  1. Fiecare sistem ar trebui să anunțe ce a făcut — Iris a interpretat, robotul a importat, SAGA a închis luna — într-un jurnal de evenimente în Nucleu, din care Dublin face un feed.
  2. Task-urile sunt de trei feluri: de la începutul unui client, lunare (din calendar), din mers (o plată fără document). Click-ul pe task duce în ecranul potrivit; task-ul dispare singur când s-a întâmplat lucrul pe care îl cerea.
  3. Azi niciun sistem nu anunță nimic. Lista „De făcut” și feed-ul sunt amânate pentru V2, cu PRD separat.

4

Deciziile

Ce s-a hotărât, când, de cine, și ce schimbă, în ordinea în care s-a hotărât. Dacă o decizie nu e aici, nu e luată. „De confirmat” înseamnă că a fost spusă, dar cel care decide n-a semnat-o încă; „redeschisă” înseamnă că a fost luată și cineva a pus-o din nou în discuție.

DataDeciziaCineCe schimbă
4 augNucleu e sistemul de înregistrare și hub-ul: păstrează, rutează, ține istoricul. Nu calculează nimic contabil — SAGA e motorul de calcul, ca procesor al Nucleului.BGN, ProdiDublin și Vertigo citesc totul prin Nucleu; nimic nu se calculează în ecrane.
31 augArhiva facturilor emise stă în Nucleu; Facturare scrie factura acolo la emitere.BGNRăsturnat pe 9 septembrie, repus pe 10: lista din Dublin se citește din Nucleu. SAGA primește copia, pentru contabilitate.
3 septFișierele de import SAGA, versiunea 3.0: XML pentru facturi (F_), plăți (P_) și încasări (I_); CSV doar pentru notele de salarii. Partenerii se creează automat din antetul facturii. Fișierele CSV vechi sunt arhivate.RalucaÎnchide întrebarea formatului (B1). Rămâne de construit generatorul.
4 septGranița Nucleului: înăuntru Atom, Vault, Findocs, Remix, Dublin, Vertigo; în afară Iris, SAGA, SalarEasy, 4 Secunde, Rex, Forex, lista de firme.ChrisCe e „al nostru” de construit și ce e integrare.
4 septDeduplicarea se face la intrarea în Nucleu; Iris primește orice document (triaj universal); „incomplet nu se întoarce” — Iris dă o notă completă sau nimic.Prodi, ChrisRegulile de bază ale circuitului documentului.
7 septImportul XML se face pe SAGA Web, printr-un robot; bifarea plăților o face un robot pe Desktop, după criteriile din 4.1. Roboții de declarații se grupează.Proiectul Saga: Teo, Raluca, AlexImportul există din 3 sept; bifa e în lucru (termen 10 sept).
8 septSAGA calculează tot — taxe, plafoane, închideri. Noi citim o dată pe lună, din balanță, care nu e stocată în SAGA. Nu există taxe în timp real.Cristi, Raluca, Prodi, AlexCifrele de taxe și profit din Dublin sunt lunare, afișate cu data ultimei actualizări.
8 septNota contabilă și bifa „plătit” sunt lucruri diferite. Nota e corectă și fără bifă; bifa contează doar pentru statusul din Dublin. Iris dă contul doar pentru liniile de extras fără factură.Prodi, Raluca, CristiBifa iese din sarcina noastră. Potrivirea rămâne, ca regulă, nu ca modul.
8 septAnaliticul partenerului îl dăm noi, din Vertigo; persoanele fizice pe un singur analitic, fără CNP.Prodi, Ralucaredeschisă 9 sept XML v3.0 n-are câmp de analitic — B5.
8 septTaxele pe salarii se urmăresc pe firmă, nu pe angajat: se plătesc la grămadă: impozitul pe salarii, CAS și CASS în contul unic, CAM-ul separat. Doar salariul net se potrivește pe om, după IBAN.Otilia, CristiEcranul de salarizare din Vertigo se schimbă.
8 septPentru lei, e-Factura XML e singurul document justificativ; luăm toate facturile din SPV, ultimele 60 de zile. Facturile emise din alt program: în MVP doar alertă.Raluca, Cristi, Prodide confirmat BGN, pe produs (8.1, 8.2).
8 septExtrasul de cont se încarcă luna următoare; din el se potrivesc plățile și se închide luna. Open Banking după MVP.BGN (PRD Dublin §5)Ritmul reconcilierii e lunar.
8 septDividendele: totalul „poți scoate” = dividende nete decise + partea netă din profitul nedistribuit + deconturi + împrumuturi; impozitul intră la „De plată”; actele le pregătește echipa.BGN (PRD Dublin §7)Partea contabilă (conturi, formula) rămâne la Cristi.
9 septLotus, modulul de reconciliere propus pe 4 septembrie, e retras. Potrivirea rămâne la noi, dar ca regulă, nu ca modul. Ce ține Nucleu pentru ea — plățile fără document, starea facturilor, socoteala taxelor pe luni — e în tabelul de la Sistemele.Chris, ProdiNu mai apare pe hartă. Ecranul de reconciliere din Vertigo rămâne.
9 septRemix e pre-procesarea de la încărcare: OCR în ~5 secunde, furnizor, sumă, preview, verdict document / nu.ChrisLămurește pasul de după upload.
9 septExtrasul de cont îl încarcă clientul; băncile nu ne dau tranzacții.ChrisHarta: fluxul de la bănci e „mai târziu”.
9 septNu cronometrăm SAGA; întâi înțelegem circuitul (scenariul A8, amânat).Chris—
9 septTot ce se poate lua din SAGA se ia din SAGA. Motivul: două surse ale adevărului riscă să arate clientului o cifră care nu bate cu ce a calculat contabilitatea. Unde nu se poate, luăm de altundeva.BGNFiecare câmp are de-acum o sursă declarată. Excepțiile — lista facturilor emise și P&L-ul din Vertigo — sunt scrise în decizia din 10 septembrie și în „Ce publicăm”.
9 septDublin nu calculează și nu estimează nimic. Arată informația pe care o are, cu data ultimei actualizări. Frecvența e un atribut al fiecărei informații, nu o constantă: azi lunar, cu Open Banking mai des.BGNDispar cifrele estimative din Acasă, Contabilitate și Analize. Fiecare cifră capătă o etichetă cu data.
9 septÎn SAGA nu se face matching. Facturile în lei plătite în lei nu se închid: nota e corectă fără bifă. Facturile în valută plătite din cont de lei trebuie închise, fiindcă apare diferența de curs, iar nota pentru ea o produce Iris.BGN, Cristiredeschisă 15 sept BGN ar face potrivirea facturilor în SAGA — B2. Până atunci, robotul de bifat rămâne fără scop pentru lei. Potrivirea o facem la noi, pentru raportare și pentru plățile fără document.
9 septDocumentele care nu sunt facturi, bonuri sau extrase intră tot prin Iris: el face triajul, iar ce nu e evident merge într-o zonă separată, unde citește un om sau un model mai bun.BGNÎnchide jumătate din întrebarea 1.4. Formatul notei pentru ele rămâne de lucrat până la 1 octombrie.
9 septÎn MVP nu punem la îndoială acuratețea calculelor SAGA. Ne bazăm pe ele.BGNNu construim verificări paralele. O eroare de-a SAGA se corectează contabil, nu se previne prin recalculare la noi.
9 septProdusul livrează lista completă a câmpurilor din Dublin și Vertigo, fiecare cu sursa și frecvența lui. La BGN merg doar cele neclare, nu toate.Chris, TeoLista e „Ce publicăm”; BGN confirmă sursele rând cu rând, acolo.
9 septUn singur document, la nucleu.bonofintech.ro, din git; task-urile de clarificare se pun în Batman, oamenii răspund acolo, răspunsul intră în document.ChrisCum lucrăm de aici înainte.
10 septRegula de sursă, scrisă: tot ce înseamnă calcul sau cifră contabilă se ia din SAGA. Veniturile, cheltuielile și deductibilitatea afișate se citesc din contabilitate, nu din Iris. Sistemele noastre rămân locul unde se întâmplă lucrul; sursa pentru ce se afișează e SAGA.Chris, pe linia lui BGNRezolvă dezacordul dintre ședință și analiza pe surse. Cifrele de pe Acasă devin lunare, cu data lor.
10 septAnaliticele se fac numai cu cifre. Unul scris cu litere trăiește în SAGA, dar nu apare în balanță — impozitul pe dividende stătea pe 446.div și tocmai de-aia lipsea din balanța de august; în specificația din 14 septembrie e deja renumerotat, 446.01.RalucaNe privește direct, fiindcă analiticul partenerului îl alocăm noi. Un analitic cu litere înseamnă o sumă care dispare din singura sursă pe care o citim.
10 septO firmă poate avea în același an și 4418, impozit pe venit, și 4411, impozit pe profit: firma din balanța de august a trecut de la unul la altul în trimestrul 3. Contul se alege după regimul din perioada citită, nu o dată pentru totdeauna.RalucaEcranul „De plată” nu poate avea un cont fix pentru impozit.
10 septBalanța descărcată din SAGA Web nu spune pentru ce lună e — nici în XML, nici în XLSX, nici în metadatele fișierului. Perioada o notăm noi, în clipa în care o cerem, și o purtăm cu fișierul — convenția din specificația Ralucăi: în numele fișierului, CUI_2026-08.xml. Ea a cerut celor de la SAGA să o scrie înăuntru; dacă acceptă, convenția devine de prisos.Raluca„Ultima cifră, cu data ei” depinde de asta: fără perioadă, nu putem eticheta nicio cifră venită din balanță. Verificarea că lunile vin la rând se face comparând coloana prec a fișierului nou cu total a celui vechi.
10 septFacturile emise se citesc din Nucleu, unde le scrie modulul de facturare la emitere. E una din cele două excepții de la regula de sursă — cealaltă e P&L-ul din Vertigo, calculat în Iris: nu e o cifră calculată de contabilitate, ci chiar documentul pe care l-a făcut clientul.ChrisLista din Dublin e din nou în timp real. SAGA primește copia prin importul lunar și rămâne sursa pentru veniturile din balanță.
14 septUn test pe SAGA are două jumătăți, și testul spune care e a cui: contabilul pregătește firma și rulează operațiunea în SAGA, dezvoltatorul face copia bazei, diff-ul și citirea. Testul poartă amândouă și numele omului de la conta.Alex, TeoFără asta, testul începe cu „pe o firmă cu venituri, TVA și impozit” — adică exact ce un dezvoltator nu poate face singur, și se blochează fără să spună.
14 septEvidența poartă distincțiile; ecranul le alege. Ce arătăm în Dublin — pe stări sau pe perioade, separat sau la un loc — e decizie de front-end și se poate schimba. Ce nu se poate schimba ieftin e ce ținem: profitul nedistribuit separat de dividendele distribuite dar neplătite, dividendele pe fiecare perioadă, banii puși de asociat separat de banii scoși din firmă, împrumuturile cu contractul și dobânda lor.BGNÎntrebările despre afișare nu se pun la contabilitate. Modelul de date trebuie să fie mai fin decât ecranul, nu invers.
14 septImpozitele locale se țin cu analitic pe fiecare bun, nu pe tip: nu „impozit auto”, ci impozitul mașinii cu numărul ei. La fel la clădiri.BGNCere analitice noi în SAGA pentru fiecare bun, și o listă a bunurilor în profilul firmei. Leagă impozitele locale de aceleași date pe care le cere Iris pentru deductibilitate.
15 septO factură fără plată în extras rămâne neplătită până bifează clientul că a plătit-o din banii lui. La bon, o plată care nu apare în extras e din banii omului.BGN, RalucaÎnchide jumătate din 2.3. Rămân dovada plății și banii scoși de la bancomat.
15 septDeconturile se arată în două cifre, fiecare cu cardul ei, sus pe ecran: bani de dat — ce a pus omul din buzunar pentru firmă — și bani de luat — ce a scos din firmă și n-a justificat încă, inclusiv plățile din extras fără document.BGN, RalucaUn rând nou în „Ce publicăm”: 542 · fin_d. Nimic nu se compensează pe ecran.
15 septSAGA nu pune bifa singur. Lângă o plată din Jurnal de bancă arată facturile partenerului; bifa o pune un om sau robotul, cu suma parțială dacă e cazul. Prin import nu i se poate spune ce factură a stins o plată.RalucaTestul #7668 are răspuns. Rămâne B2: facem potrivirea facturilor și în SAGA, sau nu.
16 septNucleu e baza lui Dublin și a lui Vertigo. Facturare pune facturile în el, iar răspunsul e-Factura vine tot acolo. Textul de arhitectură din PRD-ul Dublin nu se preia.ChrisCe ține Nucleu stă într-un singur tabel, la Sistemele. Cum ajung sistemele la date rămâne 1.2, la Prodi.
16 septSarcinile ies din PRD și rămân în Batman. În document rămâne, la fiecare întrebare, doar cine răspunde.Chris„Ce e deschis” devine o listă scurtă, fără termene.

Aici se termină partea de citit. Știi acum ce e Nucleu, cine sunt sistemele, cum curge o lună și ce s-a hotărât. Ce urmează nu se citește cap-coadă: „Ce publicăm” e lista câmpurilor, cu sursa fiecăruia, iar „Ce e deschis” e lista întrebărilor vii. Anexele sunt de consultat. Înapoi la drum

5

Ce publicăm

Fiecare câmp din Dublin și din Vertigo, cu sursa lui și cu frecvența la care se actualizează. Lista a cerut-o BGN, ca sursele să se confirme rând cu rând, direct aici. Regula de sursă: tot ce se poate lua din SAGA se ia din SAGA, ca să nu arătăm clientului o cifră care nu bate cu contabilitatea. „De unde vine” spune unde se calculează cifra, nu unde o ținem noi: dacă o primim din SAGA și doar o stocăm și o arătăm, sursa e SAGA. Nucleu apare ca sursă numai unde cifra chiar se naște la noi — lucrurile din tabelul „Ce ține Nucleu”, de la Sistemele. Conturile, formulele și frecvențele stau o singură dată, aici: Acasă trimite la „De plată” și la „Banii tăi”. Frecvența nu e un detaliu: Dublin nu calculează și nu estimează nimic, deci arată ultima valoare venită, cu data ei. Rândurile care vin din balanță poartă contul și câmpul exact din XML, din specificația Ralucăi. Tabelul îmbină și analiza pe surse a lui Cristi,. Unde cele două nu se potriveau — veniturile, cheltuielile — a decis regula: cifra afișată vine din contabilitate. Excepția e lista facturilor emise, care se citește din Nucleu: nu e o cifră calculată, e documentul făcut de client.

Pentru Bogdan

Fiecare rând are în dreapta da și nu. Apasă nu unde sursa propusă e greșită și scrie în coloana de comentarii de unde vine de fapt. Frecvența și comentariul se scriu direct în tabel: dai clic pe ele și scrii. La final apeși Confirmă restul, copiezi răspunsurile și ni le trimiți într-un singur mesaj. Tot ce bifezi și scrii se salvează pe loc, la noi, deci poți lăsa tabelul și te poți întoarce la el de pe orice calculator.

? sursa nu e limpede nici pentru noi — întrebarea e scrisă la finalul anexei   ! propunem altceva decât scrie PRD-ul sau prototipul Dublin   + lipsea din tabelul nostru, adăugat din PRD-ul sau prototipul lui

Dublin · ecranele clientului

Cifrele din Dublin

Ce publicămDe unde vineFrecvențaComentariuSursa e bună?
Pe toate paginile
Firma și CUI-ul, sus pe ecranNucleu · datele firmei, importate din fluxul de înființarerar
„Live · data”, sus pe ecran
Fiecare cifră se arată cu data ei.
Nucleu · data ultimei citiri reușitela fiecare citire
Lista „De făcut” 11.2Nucleu · task-urila evenimentV2
Feed-ul „din motorul Bono” 11.1Nucleu · jurnalul de evenimentela evenimentV2
+Stiva de mesaje: alerte și observații, cu amânare
Din PRD-ul Dublin §1. Nu era în tabelul nostru.
Nucleu, plus observațiile lui Irisla evenimentV2
„Ce urmează”Vertigo · calendarul declarațiilorlunar
Badge-urile din meniu: documente în procesare, facturi neplătiteAtom · documentele nefinalizate și facturile nepotrivite încă cu extrasulla eveniment
Acasă
„Totul e ok azi” 11.2Nucleu · task-uri și erorila evenimentV2
Venituri facturate, cu încasate și neîncasate
Perioada închisă vine din balanță; suma facturată în luna încă neînchisă vine din Facturare și se afișează separat (specificația Ralucăi).
SAGA · balanța, pentru lunile închise; Facturare, pentru luna curentă
venituri 70x · rulajt_c · încasate 4111 · rulajt_c · neîncasate 4111 · fin_d plus 4118 · fin_d
lunar, la închidere
Cheltuieli, cu deductibile și nedeductibile
Defalcarea nu vine din balanță, ci din deductibilitatea pusă de Iris pe fiecare document (specificația Ralucăi). Totalul rămâne contabil.
SAGA · balanța pentru total; defalcarea deductibil / nedeductibil, din Nucleu
total: toate conturile 6xx fără 691 și 698 · rulajt_d
lunar, la închidere
KPI-urile sunt altele pe Micro decât pe Profit
Pe Profit: cheltuieli, deductibile, nedeductibile. Pe Micro: cheltuieli, documente procesate, fără documente. Regimul se citește din vectorul fiscal.
aceleași surse, altă alegere de cifrelunar
De distribuit · dividende A7SAGA · soldul contului de profit nerepartizat, plus cel curent la interimare; netul și impozitul le calculăm noi
aceeași bază ca pe „Banii tăi”: (1171 · fin_c − 1171 · fin_d) + (121 · fin_c − 121 · fin_d) − 463 · fin_d
lunar, la închidere
Deconturi · bani de dat și bani de luat A7
Două cifre, nu una compensată (BGN). 542 ține și avansurile date omului, și banii pe care i-a pus el din buzunar pentru firmă (Raluca). 462 e altceva — împrumuturi de la creditori care nu sunt asociați.
SAGA · soldul contului de avansuri de trezorerie, pe fiecare persoană
ca pe „Banii tăi”: 542 · fin_c pentru bani de dat, 542 · fin_d pentru bani de luat
lunar, la închidere
Împrumuturile tale A7SAGA · soldul contului asociatului
ca pe „Banii tăi”: 4551 acționari/asociați — conturi curente, cu analitic pe om. 455 e doar grupa, iar 462 sunt creditorii care nu-s asociați
lunar, la închidere
Taxe și impozite de plată 5.2
Cifra e a contabilității. Nucleu doar le ține laolaltă, ca să știm ce s-a stins și ce nu — partea noastră e evidența, nu suma.
SAGA · balanța lunară, suma obligațiilor
aceleași conturi ca pe „De plată”: 4423, 4315, 4316, 436, 444, 4381, 4411, 4418, 446, 447 · fin_c
lunar
Documente în curs de procesareAtom · statusul pus de Findocs și Irisla eveniment
Ultimele facturi emise și ultimele cheltuieliAtom · ultimele documente intrate, de la Facturare și de la Irisla eveniment
Facturi
Seria, emisă, client, descriere, sumă, valută
SAGA primește copia prin importul lunar, dar lista de pe ecran vine de la noi, ca să apară pe loc.
Atom · baza facturilor emise, scrisă de Facturare la emiterela eveniment
+Facturile emise din alt program, urcate ca document
Din PRD-ul Dublin §3. Nu era în tabelul nostru.
Iris · le recunoaște ca venit din documentul urcatla eveniment
Status: încasată / neîncasată, plus cifrele de sus B2
În SAGA nu se bifează nimic pentru facturile în lei; dacă se bifează totuși e întrebarea B2. „Încasată” se folosește la facturile emise; la cele primite spunem „plătită”.
Nucleu · potrivirea noastră
4111 clienți, per factură
după fiecare extras
e-Factura, pe fiecare rând
Doar trimisă / se trimite. Indexul ANAF nu ne vine, deci ecranul nu îl promite.
Nucleu · răspunsul e-Factura, care vine lângă factură (Chris)la eveniment
Cheltuieli
+Documente neprocesate: nume, tip, încărcat, status
Din PRD-ul Dublin §4. Nu era în tabelul nostru.
Atom · statusul pus de Findocs și Irisla eveniment
Cheltuieli procesate: furnizor, dată, sumă, valutăAtom · rezultatul lui Irisla eveniment
?Rândurile venite ca e-Factura 8.1SPVzilnic
Plata: plătită / neplătită 2.3
Factura fără plată în extras rămâne neplătită până bifează clientul că a plătit-o din banii lui (BGN).
Nucleu · potrivirea noastră, plus bifa clientului
401 furnizori, per factură
după fiecare extras
Deductibilă: 100 / 50 / parțial / nu, cu motivul
Verdictul de pe rând e al lui Iris, plafonul de categorie îl aplică SAGA — nu se bat, se completează. „Parțial” înseamnă tocmai un plafon: protocol, asigurări. Cifra totală de pe Acasă vine din balanță.
Iris, pe fiecare linie
SAGA ține doar nedeductibilul, pe 6xx.N sau 6588
la eveniment
?Cardul de observație: „Poți deduce mai mult la…” 10.1Iris, din profilul firmeila eveniment
Plăți fără documente: furnizor, dată, sumă, valută 4.8
În contabilitate plata stă pe 542, cu analitic pe omul care a plătit (Raluca) — furnizorul nu există acolo, deci tabela noastră e singurul loc unde se știe de la cine e. Pe „Banii tăi” intră la „Bani de luat”.
Nucleu · tabela plăților fără document
542, analitic pe om; nu 473 pe furnizor
după fiecare extras
+Cine a procesat documentul și în cât timp
Din PRD-ul Dublin §4. Nu era în tabelul nostru.
Nucleu · jurnalul procesăriila eveniment
Extrase
Conturile bancare: bancă, valută, IBANNucleu · aceleași conturi ca pe „Firma ta”, sursa unică a IBAN-urilorrar
Celula lunii: încărcat, se procesează, lipseșteAtom · statusul pus de Findocsla eveniment
De plată
Cifrele de sus: plătite pe perioadă, de plată acum, următoarea scadență
Numărul de plăți și scadența nu vin din balanță. Specificația Ralucăi.
SAGA · balanța, pentru primele două; scadența, din calendarul fiscal
plătite: 4423, 4315, 4316, 436, 444, 4381, 4411, 4418, 446, 447 · rulajt_d; de plată acum: aceleași · fin_c
lunar, la închidere
Impozit pe venit sau pe profit 5.2SAGA · balanța lunară, încărcată în Vertigo — fișierul nu spune ce lună acoperă, deci perioada o notăm noi la import
4411 la impozitul pe profit, 4418 la cel pe venit — micro. Pot exista amândouă în același an: firma din balanța de august a trecut de la venit la profit în trimestrul 3, deci contul se alege după regimul din perioada citită
trimestrial
TVA 5.2SAGA · balanța lunară, încărcată în Vertigo — fișierul nu spune ce lună acoperă, deci perioada o notăm noi la import
4423 de plată, 4424 de recuperat; în balanță stau și 4426 deductibilă, 4427 colectată
lunar
Taxe salarii: impozit 10%, CAS 25%, CASS 10%, CAM 2,25%
Un singur card, dar două plăți: impozitul pe salarii, CAS și CASS merg în contul unic, CAM-ul în contul lui — nomenclatorul ANAF al contului unic nu îl conține. Compoziția se vede în detaliu; pe angajat nu se pot urmări.
SAGA · balanța lunară, încărcată în Vertigo — fișierul nu spune ce lună acoperă, deci perioada o notăm noi la import
444 + 4315 + 4316 + 436 — toate patru există separat în balanță
lunar
Impozit pe dividende A7SAGA · balanța lunară, încărcată în Vertigo — fișierul nu spune ce lună acoperă, deci perioada o notăm noi la import
446.01 · fin_c. Impozitul se înregistrează la PLATA dividendelor, nu la hotărâre. Brutul nu se citește: se calculează invers, impozit ÷ cotă
la eveniment
Impozite locale
Suma nu vine din contabilitate până nu urcă clientul decizia de impunere de la primărie; până atunci ecranul arată „necunoscută · așteptăm decizia”. BGN: analitic pe fiecare BUN, nu pe tip — impozitul mașinii cu numărul ei, nu „impozit auto”. Cere analitice noi în SAGA și lista bunurilor în profilul firmei.
SAGA · balanța lunară, încărcată în Vertigo — fișierul nu spune ce lună acoperă, deci perioada o notăm noi la import
446.02 · fin_c
lunar
?Starea fiecărei obligații: de plată, plătit, așteptăm decizia 5.3
Specificația Ralucăi dă mecanismul: o obligație e „de plată” cât timp contul ei are rulaj creditor în luna curentă, și trece pe „plătit” în luna următoare, când apare rulajul debitor care o stinge. Cine leagă plata de luna potrivită suntem noi, după ordinea din lege: întâi pe bugete, proporțional, apoi ce e reținut la sursă, abia apoi scadența cea mai veche (5.3). A treia stare, „așteptăm decizia”, e reală: la impozitele locale suma nu există până nu urcă clientul decizia de impunere.
Nucleu · socoteala pe luni, după ordinea din legedupă fiecare balanță
Cât s-a plătit în luna asta, pe fiecare taxă
Balanța dă și obligația, și cât s-a plătit. Ce nu dă e ce lună s-a stins — aia rămâne la noi.
SAGA · balanța lunară, încărcată în Vertigo — fișierul nu spune ce lună acoperă, deci perioada o notăm noi la import
înregistrările 44x = 5121, per taxă și dată
lunar
+Istoricul plăților, potrivite cu extrasul
Din PRD-ul Dublin §6. Nu era în tabelul nostru.
Nucleu · potrivirea noastrădupă fiecare extras
Următoarea scadență
Nu vine din SAGA: scadențele le știm din calendar, pe tip de declarație, și alunecă peste weekend.
Calendarul declarațiilor din Vertigolunar
!Beneficiarul și IBAN-urile de trezorerie
Nu e un singur IBAN: contul unic pentru impozite și contribuții, un cont pentru CAM și unul pentru TVA, la trezoreria de care ține firma. PRD-ul Dublin îl ia din SAGA; noi credem că nu vine de nicăieri și îl ținem noi — de confirmat.
Configurarea Bono · pe trezoreria de care ține firmarar
Banii tăi
„Poți scoate · net” — totalul
Pagina întreagă lipsea din tabelul nostru; e §7 din PRD-ul Dublin.
îl calculăm noi, din cele trei componente de mai joslunar, la închidere
Dividende — decizii și distribuiri A7
Cota e 16% de la 1 ianuarie 2026 (Legea 141/2025), dar se aplică după data hotărârii AGA, nu a plății: ce s-a distribuit până la 31 decembrie 2025 rămâne la 10%. Deci lista poate avea rânduri cu cote diferite.
SAGA · soldurile; descompunerea net + impozit o facem noi
brut = (1171 · fin_c − 1171 · fin_d) + (121 · fin_c − 121 · fin_d) − 463 · fin_d; cota, după data distribuirii
lunar, la închidere
Bani de dat · ce a plătit omul din buzunar pentru firmă 2.3
Separat de „Bani de luat”, nu compensat, fiecare cu cardul lui, sus pe ecran (BGN). Ca să ajungă suma pe contul bun, trebuie știut din ce bani s-a plătit — întrebarea 2.3.
Atom pentru documente, SAGA pentru sold
542 · fin_c
la eveniment; soldul, lunar
Bani de luat · ce a scos din firmă și n-a justificat încă
Aici intră plățile din extras care n-au încă document și banii scoși din firmă pentru cheltuieli nejustificate încă (Raluca și BGN). Lipsea din tabelul nostru.
Atom pentru plățile fără document, SAGA pentru sold
542 · fin_d
după fiecare extras; soldul, lunar
Împrumuturi — date firmei, cu starea contractului
Balanța dă soldul și cât s-a rambursat în lună. Contractul îl ținem noi: număr, dată, sumă, semnat sau nu, și dobânda — implicit zero, dar unii clienți o vor (BGN).
SAGA pentru sold și rambursări; contractele, la noi
sold 4551 · fin_c · rambursările lunii 4551 · rulaj_d
la eveniment; soldul, lunar
?Tabelul distribuirilor: ce, data, brut, impozit, net, stare C5
Starea nu există nicăieri azi. BGN: evidența trebuie să distingă profitul nedistribuit de dividendele distribuite dar neplătite, și să le țină pe fiecare perioadă. Cum se afișează e altă discuție.
SAGA pentru sume; starea — nedistribuit, decis, ridicat, impozit plătit — o ținem noila eveniment
Angajați
Luna: salariu net, taxe, salariul total
În balanță aceleași sume stau pe 421, 444, 4315, 4316 și 436 — bune ca verificare, nu ca sursă.
SalarEasy, prin Vertigolunar
Fișa: contract, normă, RevisalSalarEasyla angajare
Data plății salariului, pe lunăNucleu · potrivirea pe IBAN
421 = 5121, din extras
după fiecare extras
Data plății taxelor 6.2Nucleu · pe firmă, nu pe angajatdupă fiecare extras
FluturașSalarEasylunar
Contabilitate
Bara de stare: la zi, ultima lună închisă, cine a verificat și când A2
Confirmat: marcajul e în bază, nu mai depinde de bifa unui om.
SAGA · data „închis până la” din antetul firmei; contabilul și data verificării, din Vertigodupă fiecare închidere
!Situațiile lunare: balanța de verificare, registrul jurnal, fișele de cont, cartea mare, registrul de casă, jurnalele de vânzări și de cumpărări 7.1
Toate șapte apar în prototip, cu instanțele lor pe luni. PRD-ul Dublin §9 spune însă că fișele de cont și documentele intermediare rămân pentru după MVP — de lămurit care variantă ține.
SAGA · Situații → Listări; căile exacte, pe fiecare document, sunt în analiza lui Cristilunar
Situațiile anuale: bilanțul, registrul inventar, registrul de evidență fiscală 7.1SAGA · Situații → Bilanț și Listărianual
Declarațiile, după vectorul fiscal al firmei: D300, D100, D112 și restul 5.1
Ce declarații apar ține de firmă: prototipul arată D300, D100 și D112, fiindcă firma lui e plătitoare de TVA trimestrial și micro cu angajat. Lista completă pe care o acoperim e în PRD-ul Dublin §9.
SAGA pentru fișier, SalarEasy pentru D112după calendar
!Fișa mijlocului fix și procesul verbal de recepție
În prototip apar amândouă, pe fiecare echipament. §9 pune fișa mijlocului fix după MVP — aceeași contradicție ca mai sus.
SAGA pentru fișă, noi pentru procesul verballa eveniment
?Pe fiecare document: perioada și data la care a fost generat sau depus 5.1
În Dublin clientul vede doar „Depusă la ANAF” și data. Indexul ANAF și recipisa le cere ecranul echipei, din Vertigo — două nevoi diferite, cu urgențe diferite.
SAGA · data fișierului; marcajul „Depusă la ANAF”, de la cine face depunereala eveniment
Firma ta
Datele firmei: denumire, CUI, Nr. Reg. Com., sediu social, administrator, asociați, capital social, înființată, stare
Ecranul promite „Stare: activă”, verificată zilnic la ONRC și ANAF — de stabilit dacă o facem.
Nucleu · importate din fluxul de înființare; se schimbă prin echipă, cu actrar
Istoricul fiecărui atribut 2.1Nucleu · jurnalul modificărilorla eveniment
?Vector fiscal: TVA, impozit, TVA la încasare, angajator, cod VIES
Sursa e știută, integrarea nu există. Azi se schimbă de mână în Vertigo, iar ecranul scrie „Sincronizat cu ANAF · azi 06:00”.
ANAF, prin SPVrar
Conturi bancareNucleu · primul IBAN vine din înființare, restul se adaugă la cererea clientuluirar
Documentele firmei: ONRC, ANAF, decizii AGAVault · cu sursa și data pe fiecarela eveniment
Contul tău
Profil și securitate: nume, email, telefon, parolă, sesiuni
Pagina lipsea din tabelul nostru; e §11 din PRD-ul Dublin.
cont.bono.rorar
Planul, următoarea plată, metoda de platămodulul de abonamentelunar
Facturile de la Bono către clientmodulul de abonamentelunar

Vertigo · ecranele echipei

Cifrele din Vertigo

Ce publicămDe unde vineFrecvențaComentariuSursa e bună?
Echipa
?Onboarding ANAF: cele cinci accese, cu statusul fiecăruia 9.1
SPV CUI, e-Factura, F150, REGES, VIES. Firma iese din listă când toate sunt „conectat” sau „nu se aplică”.
Vertigo · bifat de om, cu istoric pe fiecare accesla eveniment
+Alerte: expirarea sediului, expirarea buletinelor, micro fără angajat
Cele trei tipuri din PRD-ul Vertigo §3.2. Nu erau în tabelul nostru.
Vertigo · calculate din profilul firmei; severitatea, din numărul de zile rămasezilnic
?Alerte: plafoanele de TVA și de micro, activul net 10.2
Astea sunt propunerea noastră: PRD-ul Vertigo nu le are printre alerte. De confirmat că le vrem, fiindcă sunt singurele care depind de contabilitate, nu de profil.
SAGA · balanța, cifra de afaceri și activul netlunar
Clienți: lista firmelor și cifrele eiVertigola eveniment
Setări contabile: plafoanele și calendarul declarațiilor
Calendarul spune pentru fiecare declarație dacă e obligatorie și până când. Din el iese și „următoarea scadență” din Dublin.
Vertigo · le ținem noi; în v1 se citesc, nu se editeazărar
Declarații: matricea pe trei piloni, cu starea fiecărei celule 5.1
Piloni: contabilitate, TVA–VIES, salarii. Stări: la zi · de depus, cu lista codurilor · întârziat, cu codurile depășite · nu se aplică.
Vertigo · agregat din declarațiile fiecărei firmela depunere
Firma, în Vertigo
Profilul firmei: identificare, statut fiscal, plafoane, persoane, sediu și flotă auto 2.1
Sediul și flota auto sunt „motoarele de deductibilitate” din PRD-ul Vertigo §9.4 — exact contextul pe care îl cere Iris ca să spună „combustibil, 50%”.
Nucleu · datele de bază vin din înființare, restul le completează echipa din Vertigola eveniment
Documente primite: nr., dată, partener, tip, sumă, plus documentul și nota contabilăAtom · ce a scris Findocs, cu nota de la Irisla eveniment
Adaugă un document de mână: contract, poliță, proces verbal, declarație vamală 1.4
Fiecare tip are câmpurile lui, iar încărcarea fișierului e obligatorie. Ăsta e ecranul din spatele întrebării despre documentele atipice.
Vertigo → Irisla eveniment
Evidențe contabile: balanța, registrul inventar, soldurile clienți și furnizori, imobilizările 7.1
PRD-ul Vertigo §7 spune limpede: în v1 totul se face manual, roboții vin în v2. Deci nu e robot, e om — de confirmat că rămâne așa (7.1).
SAGA · listări, descărcate și încărcate de contabillunar și anual
Declarații și raportări: de depus pentru perioada curentă, și cele depuse 5.1
Aici se rezolvă „cum se întorc la noi”: butonul „Depune” din ERP Conta cere index și recipisă, obligatoriu, iar de acolo ajung în tabelul depuselor.
Vertigo · indexul ANAF și recipisa le introduce contabilul la depunerela depunere
?P&L: venituri, cheltuieli deductibile, profit, pe an și pe trimestre
Singurul loc unde calculăm noi o cifră contabilă în loc s-o citim din SAGA. Merge împotriva regulii de sursă.
Iris, calculatlunar
ERP Conta: cele 68 de activități, cu „încarcă” și „depune” pe declarații B1
PRD-ul Vertigo §11.2: la activitățile de import, Vertigo produce fișierul.csv sau.xml, iar contabilul îl descarcă și îl urcă în SAGA.
Vertigo · bifat de contabil; fișierele de import le generează tot Vertigolunar
Salarizare: D112 depusă, plata taxelor, plata salariului 6.2SalarEasy, plus potrivirea noastră pe extraslunar
?Reconciliere: ce nu s-a potrivit 4.7Nucleu · potrivirea noastrădupă fiecare extras
Cont și abonamentVertigorar

83 de câmpuri: 79 de bifat și 4 amânate pentru V2, care nu se bifează. La 10 dintre ele sursa nu e limpede nici pentru noi. Întrebările de mai jos sunt 13, fiindcă unele — vectorul fiscal, P&L-ul — nu țin de un singur rând. Cele 24 de acțiuni ale clientului stau separat, mai jos, fiindcă n-au sursă.

Când balanța nu e cea așteptată

Cinci situații, cu ce face importul la fiecare. Din specificația Ralucăi. Regula de fond: mai bine o cifră veche, cu data ei, decât una nouă și greșită.

  1. Balanța lunii lipsește, sau nu e echilibrată. Nu se actualizează nimic în Dublin. Rămân cifrele lunii anterioare, cu data lor, și se anunță echipa. Echilibrul se verifică pe conturile sintetice, la sume finale: total debitoare = total creditoare.
  2. Aceeași lună vine a doua oară. Înlocuiește balanța precedentă a lunii; cifrele se recalculează, nu se adună de două ori.
  3. Contul are analitice. Se citește ori sintetiul, ori analiticul cerut — niciodată amândouă, altfel suma se dublează. Sintetiul e cel fără punct în simbol.
  4. Un cont din reguli nu există în balanță. Se consideră zero, nu eroare. 457, 463, 4551 sau 542 lipsesc din balanța unei firme care n-a avut mișcări pe ele.
  5. O sumă iese negativă. Se afișează zero. „Poți scoate” și „profitul nedistribuit” pot ieși negative dintr-un calcul corect.

Ce-i cerem lui Bogdan

Tabelul de mai sus se bifează rând cu rând. Aici sunt cele 13 locuri unde un „da” nu ne ajunge, fiindcă sursa nu e limpede nici pentru noi. Unele acoperă mai multe rânduri din tabel, altele privesc un rând anume. La ele avem nevoie de un răspuns în cuvinte.

  1. Facturile primite ca e-Factura 8.1
    Le luăm pe toate din SPV, ultimele 60 de zile, și i le arătăm clientului chiar dacă nu le-a cerut nimeni? Și ce facem cu facturile pe care el le emite din alt program, care apar tot acolo?
    Ce propunem: SPV
  2. Contextul firmei, pentru Iris 2.1
    Confirmi că Iris primește la fiecare cerere contextul firmei — comodat, mașini, regim — din profilul ținut în Vertigo? Fără el nu poate spune „combustibil, 50%”.
    Ce propunem: Iris, din profilul ținut în Vertigo
  3. Plățile fără document 4.8
    SAGA nu poate produce lista plăților care așteaptă factură. Confirmi că o ținem noi, cu partenerul și suma pe fiecare rând?
    Ce propunem: O tabelă ținută de noi
  4. Plătit sau neplătit, pe fiecare taxă 5.3
    SAGA arată cât s-a plătit în lună, nu ce lună s-a stins. Legea nu stinge „cea mai veche întâi”: întâi pe bugete, proporțional, apoi ce e reținut la sursă, abia apoi scadența cea mai veche. Calculăm starea la afișare, din balanțe, sau o ținem într-o tabelă? Și ce arătăm până vine balanța?
    Ce propunem: Socoteala pe luni o ținem noi, după ordinea din lege
  5. Întoarcerea de la depunere 5.1
    PRD-ul Vertigo o rezolvă cu un om: modalul de la „Depune” cere index ANAF și recipisă, obligatoriu, și abia atunci declarația e marcată depusă. Deci drumul înapoi există, dar e tastat. E acceptabil la lansare, sau vrem de la început legătura automată cu cine face depunerea?
    Ce propunem: Contabilul, la apăsarea butonului „Depune”
  6. Vectorul fiscal
    Ecranul „Firma ta” promite sincronizare cu ANAF, dar ea nu există: azi se schimbă de mână în Vertigo. O construim, sau scoatem promisiunea de pe ecran?
    Ce propunem: ANAF, prin SPV
  7. Reprezentarea la ANAF 9.1
    Cine e delegatul, de când, cine apasă? E primul lucru care se întâmplă cu un client nou, și fără el nu citim nimic din SPV.
    Ce propunem: Bifat de om, în Vertigo
  8. Avertizarea de plafon: TVA și micro 10.2
    Cifra de afaceri e definitivă doar după închidere. E acceptabil ca avertizarea „te apropii de plafon” să fie lunară, nu în timp real?
    Ce propunem: Cifra de afaceri din balanță
  9. Avertizarea de activ net 10.2
    Aceeași întrebare pentru raportul dintre activul net și capitalul social: lunar e destul?
    Ce propunem: Balanța
  10. Evidențele contabile în Vertigo 7.1
    PRD-ul Vertigo răspunde deja: în v1 totul se face manual, roboții vin în v2. Deci contabilul descarcă balanța din SAGA și o încarcă în Vertigo, pentru fiecare firmă, lună de lună. Rămâne așa la lansare? La sute de firme per contabil, asta îi e ziua.
    Ce propunem: Listările din SAGA, descărcate de contabil
  11. P&L-ul din Vertigo
    E singurul loc unde calculăm noi o cifră contabilă, în loc s-o citim din SAGA. Merge împotriva regulii de sursă. Îl mutăm pe balanță, sau îl păstrăm în Iris și acceptăm că poate diferi?
    Ce propunem: Calculat în Iris
  12. Starea unei distribuiri de dividende C5
    Nedistribuit · decis prin AGA · ridicat · impozit plătit — starea asta nu există nicăieri azi. O ținem noi, lângă decizia de distribuire? Și de unde știm că banii au fost ridicați: din extras, sau ne spune clientul?
    Ce propunem: SAGA pentru sume; starea o ținem noi
  13. Ecranul de reconciliere 4.7
    Ce are voie să facă omul nostru la fiecare situație pe care n-o putem potrivi singuri: leagă manual, împarte o plată pe două documente, cere document, ignoră?
    Ce propunem: Potrivirea noastră

Dublin · acțiuni

Ce poate face clientul

Astea nu sunt date, deci n-au sursă: fiecare pornește din Dublin și se termină într-un motor. Stau aici ca lista să fie întreagă, dar nu e nimic de confirmat pe ele.

AcțiuneaUnde se termină
Acasă
Emite factura
Modalul se deschide în pagină; seria și numărul vin de la serviciul de serii.
Facturare
Încarcă un documentFindocs
Caută în documente, facturi și cheltuieliNucleu
Facturi
Emite rapid: client, sumă, valutăFacturare
Cazurile care nu merg rapid: persoană fizică, firmă străină, stornareFacturare, precompletat
Descarcă PDF · trimite pe emailFacturare
Cheltuieli
Confirmă sau infirmă o e-Factură primităNucleu, apoi Iris
Dă context sau întreabă pe un documentIris, care reprocesează
Încarcă documentul unei plăți fără documentNucleu, apoi Iris, care le potrivește
Extrase
Încarcă extrasul luniiFindocs, apoi Iris: parsare și potrivire
Adaugă un cont sau un IBANVertigo · cerere la echipă
De plată
Copiază detaliile de plată, gata de bancănicăieri — se copiază pe loc
Încarcă decizia de impunereNucleu
Banii tăi
Semnează contractul de împrumut
Contractul se generează când vedem transferul, nu înainte.
Rex
Angajați
Angajează
În MVP doar auto-angajarea administratorului.
SalarEasy
Aprobă statul de platăVertigo
Descarcă fluturașulSalarEasy
Contabilitate
Descarcă un documentVault
Trimite un document pe email sau WhatsAppDublin
Cere un documentVertigo · task la echipă
Firma ta
Copiază o valoare, sau pachetul de date de facturarenicăieri — se copiază pe loc
Cere codul VIES, un document, adaugă IBANVertigo · task la echipă
Contul tău
Schimbă cardulmodulul de abonamente
Anulează abonamentulVertigo · cerere la echipă

6

Ce e deschis

19 întrebări fără răspuns întreg. La fiecare: ce lipsește, ce propunem unde avem o propunere, și cine răspunde. Contextul stă pliat sub fiecare. Termene nu sunt: sarcinile stau în Batman. Mai jos, separat, testele pe SAGA, ce e amânat pentru V2 și ce nu scrie încă nicăieri. Ce s-a lămurit e în istoricul întrebărilor.

1.4

Ce facem cu documentele care nu sunt tranzacții?

Ce lipsește. Ce notă contabilă iese pentru documentele atipice și în ce format.

De ce contează și ce știm

O declarație vamală, un proces verbal de casare, un contract, o poliță trebuie citite, dar nu produc note contabile. Drumul de mai sus se termină cu „se creează o cheltuială”; astea nu creează nimic și nu știm unde ajung, ce status au, cine le vede.

Ce știm. Nehotărât încă: nu s-a stabilit ce devin contabil documentele care nu sunt tranzacții.

Hotărât deja. Clientul poate încărca orice, inclusiv poze fără nicio valoare contabilă. Iris face triajul: ce e evident merge pe drumul obișnuit, ce nu e evident intră într-o zonă separată a Iris, unde citește un om sau un model mai bun (BGN).

2.3

Din ce bani a plătit clientul un bon sau o factură?

Ce lipsește. Dacă cerem dovada plății, și ce facem cu banii scoși de la bancomat și plătiți cash.

Ce propunem. La bifă, clientul atașează dovada plății. Altfel se pot aduna pe furnizor facturi trecute ca plătite care n-au fost plătite (Raluca).

De ce contează și ce știm

Un bon plătit din buzunarul asociatului înseamnă bani pe care firma i-i datorează; același bon plătit din contul firmei nu înseamnă nimic în plus. Nimic din document nu spune care din două. Dacă ghicim greșit, „De recuperat” de pe Acasă arată o cifră falsă, iar omul nu-și mai vede banii avansați.

Ce știm. Trei variante, niciuna aleasă: îl întrebăm pe client la încărcare; Iris deduce din document; sau ne uităm în extras, fiindcă o plată din contul firmei apare acolo. A treia nu merge singură — un bon plătit cash nu apare în niciun extras. Contabil, diferența decide contul: 542 pentru banii lui, 5121 sau 401 pentru banii firmei — dar întrebarea nu e contabilă, e ce-l întrebăm pe om și când.

Hotărât deja. Factura rămâne „neplătită” până apare plata în extras sau până bifează clientul că a plătit-o din banii lui (BGN). La bon, dacă plata nu apare în extras, e din banii omului (Raluca).

3.1

Când pleacă factura la SAGA, și de când nu se mai poate modifica?

Ce lipsește. Când pleacă factura la SAGA și din ce clipă e blocată: la acceptul ANAF, la 24 de ore de la emitere sau la închiderea lunii.

Ce propunem. Facturile românești pleacă la acceptul ANAF pe e-Factura; cele străine, la 24 de ore de la emitere. Din clipa în care a plecat, factura e blocată — orice corecție e o stornare. Importul în SAGA se face în lot; lotul poate fi zilnic.

De ce contează și ce știm

Dublin lasă azi „modifică factura”. Din clipa în care SAGA are o copie, orice modificare face două adevăruri. Trebuie o regulă: după cât timp pleacă, și că din clipa aia e blocată.

Ce știm. Trei variante: la 24 de ore de la emitere; la acceptul ANAF pentru cele românești; la închiderea lunii, în lot. Cristi: „în momentul în care pleacă către SAGA, aș bloca-o de la editare”.

deschisădin circuitul 3 · Factura emisăRăspunde: BGN, cu Cristi
7.1

Cine pune documentele de contabilitate în arhivă, și când?

Ce lipsește. Robot care le ia din folderele SAGA, sau rămâne upload manual.

Ce propunem. Același robot care duce datele în SAGA aduce și documentele înapoi, după închiderea fiecărei luni, cu luna și categoria pe ele. Fără om la mijloc.

De ce contează și ce știm

Balanța, declarațiile, fișele de cont trebuie să ajungă la client, în Dublin, și în arhiva noastră. Dacă e un om, e o promisiune ținută de mână, lună de lună, pentru fiecare client.

Ce știm. Contabilul descarcă din SAGA și încarcă în Vertigo, buton cu buton. SAGA le salvează în foldere pe firmă; nu s-a verificat dacă automat. Minuta: roboții de declarații se grupează, nu unul per declarație.

8.1

Cum ajung facturile din SPV la noi?

Ce lipsește. Decizia de produs și cine construiește citirea din SPV; ce vede clientul la o factură emisă din alt program.

De ce contează și ce știm

Dacă le luăm din SPV, o parte din documente nu mai trebuie cerute clientului — și dispar și task-urile care le cereau.

Ce știm. Pentru lei, XML-ul e-Factura e singurul document justificativ, nu PDF-ul (Raluca). Cristi: „luăm 100% din SPV”, ultimele 60 de zile. Facturile emise din alt program (Oblio, Excel) apar și ele în SPV — în MVP doar alertă (Prodi). Seriile sunt text liber în SPV; agregatorii care emit în numele firmei nu se suportă la început. Azi nimic nu citește SPV.

8.2

e-Factura mai trece pe la Iris, sau o luăm așa cum vine?

Ce lipsește. Dacă e-Factura trece pe la Iris doar pentru nota contabilă și deductibilitate, sau se ia așa cum vine.

Ce propunem. e-Factura sare peste Remix și peste citire — datele vin din XML — și ajunge la Iris doar pentru verdict: nota contabilă și deductibilitatea.

De ce contează și ce știm

XML-ul e deja citit — are furnizorul, liniile, sumele. Ce lipsește e verdictul: nota contabilă și deductibilitatea.

Ce știm. Nimic hotărât: nu s-a stabilit dacă e-Factura mai trece pe la Iris sau se ia ca atare.

9.1

Cum arată reprezentarea în produs: cine e delegatul, de când, cine apasă?

Ce lipsește. Cine e delegatul la ANAF, de când, cine apasă — și unde se ține asta în Vertigo. Fără el nu citim nimic din SPV.

De ce contează și ce știm

Fără delegat nu putem lua nimic din SPV (circuitul 1). E primul lucru care se întâmplă cu un client nou.

Ce știm. Niciuna nu are încă răspuns. Vertigo §2 „Acces autorități” urmărește conectarea la cele 5 sisteme ale statului; există proiectele Onboarding (Teo) și Reprezentare autorități (Cristi).

10.1

Cine ține datele firmei la zi, și ce facem cu documentele deja procesate când se schimbă ceva?

Ce lipsește. Cine bifează o schimbare în profilul firmei, și dacă documentele deja procesate se recalculează în urmă.

De ce contează și ce știm

Clientul cumpără o mașină pe 15 martie. Cine bifează, și când? Bonurile de combustibil din martie, deja procesate cu datele vechi, se recalculează sau rămân? Fără răspuns, deductibilitatea se schimbă în urmă fără ca nimeni să vadă.

Ce știm. Vertigo §9 are profilul firmei cu istoric pe fiecare atribut (valoare, de la, până la, autor). Câmpurile pe care le cere Iris sunt în PRD-ul Iris §6.3.

B2

Punem bifa pe facturi în SAGA, sau potrivirea rămâne doar la noi?

Ce lipsește. Dacă facem potrivirea facturilor și în SAGA. BGN ar face-o acolo, iar Raluca are nevoie de ea pentru confirmările de sold trimise clienților și furnizorilor la inventar, care ies din SAGA doar cu bifa pusă. Dacă bifa rămâne, robotul #7622 își păstrează rostul.

De ce contează și ce știm

Alegerea are un preț de fiecare parte: dacă îi dai nota gata făcută, factura rămâne deschisă; dacă îi dai lista, cineva trebuie să aleagă.

Ce știm. Răspunsul e „amândouă, dar separat”. Contabilitatea intră ca notă și e corectă și fără bifă. Bifa e altceva și o pune robotul „Închidere încasări și plăți”, în Jurnal de bancă, cu potrivire în cascadă și mod simulare (spec Raluca #594, dezvoltare Alex #7622). Rulează pe Desktop, fiindcă facturile în euro nu apar în jurnalul de bancă din Web.

Hotărât deja. Îi dăm nota, și atât. În SAGA nu se face matching: la facturile în lei plătite în lei, nota e corectă și fără bifă, iar bifa n-are implicație contabilă, doar operațională. Excepția e factura în valută plătită din cont de lei, unde apare diferența de curs; nota pentru ea o produce Iris. Potrivirea o facem la noi, pentru ce arătăm clientului și pentru plățile fără document.

parțialdin Anexa C · scriem în SAGARăspunde: BGN, cu Raluca
1.2

Cum ajung sistemele la datele din Nucleu: direct în bază, sau printr-un API?

Ce lipsește. Direct în bază sau printr-un API — și, dacă e API, ce rute și ce evenimente. PRD-ul Dublin spune explicit a doua variantă; aici nu e hotărât.

De ce contează și ce știm

Decide cine e stăpânul datelor: dacă Findocs scrie direct, Atom e o bază comună; dacă scrie prin API, Atom e un serviciu cu reguli, aplicate o dată pentru toți cei care vor scrie după el.

Ce știm. E întrebarea lui Prodi: „scriu direct în baza de date, asta e o variantă; cealaltă e prin API”. Findocs are task-ul #7589 (stocare + API documente). Chris: Nucleu e baza lui Dublin și a lui Vertigo; Facturare pune facturile în el și tot acolo vine răspunsul e-Factura. Textul de arhitectură din PRD-ul Dublin nu se preia — acolo scrie explicit „nu bază partajată: nimeni nu intră direct în baza nucleului, totul prin API + evenimente” —, deci cum e trebuie spus aici.

1.3

Unde verificăm duplicatele, și ce îi spunem clientului?

Ce lipsește. Locul (unul sau două), cheia (număr + dată + CUI emitent, sau amprenta fișierului) și mesajul către client.

De ce contează și ce știm

Același document poate veni de la client, din SPV și din e-mail. Dacă îl înregistrăm de două ori, apare de două ori în contabilitate; dacă îl respingem greșit, clientul rămâne convins că a pierdut un document.

Ce știm. SAGA refuză singur un import cu același număr și aceeași dată, dar doar la import, și numărul trebuie identic literă cu literă. Trei locuri propuse: Vertigo blochează ce a trimis deja, robotul verifică în baza lui, SAGA refuză. Rămâne de spus dacă robotul și Vertigo verifică amândoi.

1.5

Ce recipisă primim de la SAGA că un document a intrat?

Ce lipsește. Ce confirmare primim după import: un job cu rezultat — acceptat, respins, parțial — și citirea înapoi după număr și dată. De ea depind blocarea facturii, deduplicarea și eticheta „în contabilitate”.

Ce propunem. Fiecare fișier trimis e un job cu rezultat: acceptat, respins sau parțial, cu erorile SAGA. După job, robotul citește înapoi din Firebird documentele trimise, după număr și dată; doar ce e găsit se marchează „în contabilitate”. Recipisa se păstrează în Vault.

De ce contează și ce știm

Fără confirmare, Nucleu nu știe dacă o factură trimisă a și intrat — deci nu poate bloca editarea (3.1), nu poate deduplica (1.3) și nu poate arăta „în contabilitate” pe ecranul clientului.

Ce știm. Robotul Import XML-uri citește mesajele SAGA („importul a fost realizat cu succes”, „s-au importat N înregistrări”, raportul de erori la import parțial), dar nimic nu ajunge înapoi la noi. Job-urile din API au rezultat doar pentru onboarding.

4.3

Mai citim statusul facturilor din SAGA, și cât de des?

Ce lipsește. Dacă statusul se citește din SAGA (ține de B2), cât de des — Prodi: la un interval; Cristi: o dată pe lună, la închidere; Vlad: zilnic, cu Open Banking — și ce afișăm între două citiri.

De ce contează și ce știm

Statusul „încasată / plătită” din Dublin e o listă de documente deschise ținută la zi. Trebuie știut ce e „deschis” și când se împrospătează.

Ce știm. Un document neînchis = o factură neachitată sau neîncasată, integral sau parțial; SAGA le ține așa, cu data plății. Noi ținem în Atom toate facturile cu statusul lor. Statusul e al nostru, din potrivire, iar la facturile în lei în SAGA nu se mai pune bifa — deci la ele n-ar fi ce citi înapoi. Depinde de B2. Extrasul lunii se încarcă luna următoare (PRD Dublin §5).

Hotărât deja. Definiția e hotărâtă: neachitată sau neîncasată, integral sau parțial; stornarea închide.

B1

Cine generează fișierele pentru SAGA: Vertigo sau Nucleu?

Ce lipsește. Cine generează fișierele: PRD-ul Vertigo (§11.2) spune că Vertigo le produce, specificația SAGA le cere de la noi, iar generatorul nu există.

De ce contează și ce știm

Fără formatul exact, nimic nu intră în SAGA. Aici s-au bătut cap în cap două specificații: CSV-urile din mai și XML-ul din septembrie.

Ce știm. Specificația e hotărâtă și scrisă: PRD Import SAGA v3.0 (Raluca) — XML pentru facturi emise și primite, cu lei și valută la un loc, XML pentru plăți și încasări, CSV pentru notele de salarii. CSV-urile vechi de pe Desktop sunt arhivate. Partenerii se creează automat la importul facturilor, din antet. Robotul Import XML-uri există pe SAGA Web (Alex, #7617) și a mers pe un fișier de test.

Hotărât deja. XML pentru facturi, plăți și încasări; CSV pentru salarii și pentru mijloacele fixe. Robotul de import există.

parțialdin Anexa C · scriem în SAGARăspunde: Prodi, cu Vlad
4.7

Ce corecții îi permitem omului nostru când nimic nu se potrivește?

Ce lipsește. Ce are voie să facă omul nostru la fiecare situație nepotrivită: leagă de mână, împarte o plată pe două documente, desface o potrivire, cere document, ignoră.

De ce contează și ce știm

Robotul raportează liniile pe care nu le poate închide — salarii, parțiale, „fără facturi”. Cineva trebuie să le rezolve, și trebuie spus ce are voie să facă: să lege de mână, să împartă o plată pe două documente, să desfacă o potrivire.

Ce știm. Spec-ul robotului (#594) descrie raportul, în simulare și în live. Nepotrivirile ajung la om; la salarii, telefon la client. Ecranul e în spec-ul Vertigo; operațiile permise nu sunt scrise.

5.3

Când e plătită o taxă, și cine ține socoteala pe luni?

Ce lipsește. Tabelă sau calcul la afișare; ce trece o taxă pe „plătit” — extrasul sau balanța următoare; ce arătăm până vine balanța.

Ce propunem. Starea pe luni se calculează după ordinea din lege, din balanțele lunare păstrate la noi, și se verifică o dată pe lună cu fișa rol din SPV, care se poate cere automat prin serviciul web al SPV, cu accesul firmei (9.1).

De ce contează și ce știm

Dublin arată taxele pe luni, plătit / neplătit. SAGA arată cât s-a plătit în lună, nu ce lună s-a stins.

Ce știm. SAGA arată cât s-a plătit în lună, nu ce lună s-a stins: contabilul împarte plata pe conturi de mână, după balanță, iar socoteala pe luni trebuie ținută în afara SAGA (Raluca). Legea nu spune „cea mai veche întâi”: plata din contul unic se împarte întâi pe bugete — stat, pensii, sănătate —, proporțional cu cât datorezi fiecăruia; în fiecare buget merge întâi la ce e reținut la sursă (impozitul pe salarii, CAS, CASS, impozitul pe dividende), apoi la restul, apoi la accesorii; abia apoi se stinge scadența cea mai veche (Codul de procedură fiscală, art. 165, și metodologia ANAF a contului unic). CAM-ul și TVA-ul nu intră în contul unic. BGN: starea pe luni se poate calcula la afișare, din balanță, fără o tabelă ținută de mână. Riscul lui Prodi rămâne: un extras trimis peste două luni amestecă perioadele.

C5

Dividendele: repartizare, impozit, plată

Ce lipsește. Repartizarea și starea unei distribuiri — nedistribuit, decis, ridicat, impozit plătit —, ținute pe fiecare perioadă (BGN). Contul impozitului (446.01) și momentul, la plată, sunt în „Ce publicăm”.

De ce contează și ce știm

Două cifre de pe ecranul Acasă — dividendul net și impozitul — n-au sursă.

Ce știm. Scenariul „Dividendele” din aplicație e desenat și așteaptă review.

deschisădin Anexa C · drumul cap-coadăRăspunde: Cristi, cu Otilia
B5

Cine alocă analiticul partenerului la import?

Ce lipsește. Cum se împacă „analiticul îl dăm noi” cu „partenerii se creează automat din antet”.

De ce contează și ce știm

Analiticul (401.x, 4111.x) e cheia după care se potrivesc plățile cu facturile. Dacă îl alocă SAGA, trebuie citit înapoi; dacă îl alocăm noi, trebuie trimis.

Ce știm. SAGA potrivește partenerul după cod fiscal, apoi nume, apoi cod, iar dacă nu-l găsește îl creează; analiticul se poate da din fișier — testat cu doi clienți pe același analitic. Hotărârea e ca Vertigo să-l genereze, dar specificația v3.0 creează partenerii automat din antetul facturii și n-are câmp de analitic.

parțialdin Anexa C · scriem în SAGARăspunde: Raluca
C6

Cum se leagă firma din SAGA de firma din Vertigo?

Ce lipsește. Cheia care leagă firma din SAGA de firma din Vertigo, și unde o ținem.

De ce contează și ce știm

Primul lucru care se întâmplă cu un client: firma trebuie să existe în SAGA, configurată la fel ca la noi.

Ce știm. Robotul de onboarding există, a rulat live pe 9 iulie și creează firma din datele trimise de Vertigo: configurarea societății, planul de conturi, IBAN-ul, seriile. Doar pe Desktop — în Web nu se poate crea o firmă. Cât rulează, laptopul e ocupat.

Hotărât deja. Robotul duce firma până la capăt.

deschisădin Anexa C · drumul cap-coadăRăspunde: Vlad, cu Alex

Teste pe SAGA

Nu sunt decizii, sunt verificări: ce se măsoară, și cine face fiecare jumătate — contabilul pregătește și rulează în SAGA, dezvoltatorul citește și compară baza.

A2

Ce lasă în urmă o bifă de achitat, și ce lasă o închidere de lună?

Ce se verifică. Taxele. La testul de până acum închiderile de TVA și de impozit nu au rulat, iar firma nu avea venituri, deci nu a ieșit profit. Unde scrie SAGA o taxă calculată rămâne întrebarea care blochează ecranul „De plată”.

Ce s-a aflat. Amândouă lasă urmă, într-un loc mic și determinist. Data „închis până la” din antetul firmei e cel mai ieftin mod de a afla ce lună e închisă.

Contabilul: pregătește firma de test cu venituri, TVA și impozit, și rulează închiderea — inclusiv „Închidere TVA” și „Impozit profit/venit”, în ordinea corectăDezvoltatorul: copia bazei înainte și după, diff-ul, și citirea celor trei tabele

A4

Listările: ce iese, în ce format, și dacă poate un robot să apese butonul

Ce se verifică. Formatul fiecărei listări, ca să știm ce citim și ce doar arhivăm.

Contabilul: generează din SAGA fiecare document — balanța, D300, D100, D406, S1120 — ca să existe ce căutaDezvoltatorul: unde au aterizat pe disc: folder, nume, format

A5

Declarațiile: ce fișier scoate SAGA și dacă suma se citește din el

Ce se verifică. Numele și locul fișierelor; dacă suma se ia din câmp sau doar din text.

Contabilul: generează din SAGA fiecare document — balanța, D300, D100, D406, S1120 — ca să existe ce căutaDezvoltatorul: unde au aterizat pe disc: folder, nume, format

C1

Închiderea de lună, pas cu pas

Ce se verifică. Pașii din interfață pe o firmă cu venituri, TVA și impozit — inclusiv cazurile grele: cinci facturi stinse cu o plată, o plată parțială, taxe pe trei luni plătite deodată.

Contabilul: închide o lună pe firma de test și, la nevoie, o redeschide din SAGADezvoltatorul: importul XML-ului cu dată în luna închisă, și diff-ul pe cele trei tabele

C3

Factura emisă devine încasată

Ce se verifică. Încasarea în valută n-a fost testată. Plata parțială se poate bifa în SAGA, cu suma ei (Raluca).

Face: Raluca — încasarea în valută · Alex — citirea înapoi

Amânate pentru V2

Ce nu scrie încă nicăieri

Lucruri pe care un PRD complet le are și ăsta nu. Nu sunt întrebări puse cuiva încă; omul de lângă fiecare e propus.

Anexa A

Cele patru rupturi

Unde se întrerupe drumul unei cifre de la sursă la ecran, și de ce se întrerupe în aceleași patru feluri peste tot. Sursa fiecărui câmp e în anexa D; drumul pas cu pas, ecran cu ecran, se parcurge în aplicație.

Cum se citește

Un drum pe rând, de la ecran înapoi la origine

Anexa asta a pornit ca un tabel cu fiecare cifră din Dublin și lanțul ei de pași până la sursă. Tabelul a fost înlocuit de anexa D, care spune același lucru mai scurt: de unde vine fiecare câmp și cât de des se actualizează. Lanțul pas cu pas, cu culori, se vede în aplicație, la Circuitul apei, unde poate fi parcurs ecran cu ecran.

Ce rămâne aici e concluzia, singura parte care nu se vede dintr-un tabel: rupturile nu sunt multe și diferite, sunt patru, și fiecare apare pe mai multe ecrane deodată.

Modelul de fond, hotărât: Nucleu ține și rutează, Iris citește documente, SAGA calculează, iar Dublin și Vertigo afișează.

Cele patru

Unde se întrerupe drumul

Drumul unei cifre de la sursă la ecran se rupe în multe locuri, dar rupturile nu sunt toate diferite: sunt patru, și fiecare apare pe mai multe ecrane deodată. De-asta merită numite o dată, aici, în loc să fie repetate la fiecare circuit.

  1. Din SAGA nu se întoarce nimic singur. Taxa de plată, luna închisă, balanța, declarațiile — tot ce e contabil se naște în SAGA și ajunge la noi printr-un om care descarcă și încarcă în Vertigo. Drumul ales: statusurile se citesc direct din bază, taxele din balanța încărcată, o dată pe lună. Testul de citire e la Alex, în lucru (A1).
  2. În SAGA se intră prin roboți, nu de mână. Importul de fișiere există pe SAGA Web; validările și închiderea încasărilor sunt în lucru; onboarding-ul și imobilizările merg pe Desktop. Ce lipsește e de partea noastră: generatorul de fișiere și recipisa (1.5).
  3. Potrivirea plății se face o singură dată, la noi. Nota contabilă e una singură, iar bifa de pe factură e altceva și o pune un robot — deci nu e dublură, cum părea. Ce rămâne la noi: plățile fără document și stingerea taxelor, ca tabele, plus ecranul de reconciliere din Vertigo.
  4. Deductibilitatea se decide în două locuri, care se completează. Procentul pe linie e al lui Iris, plafoanele le aplică SAGA la trimestru. Nu se bat: fiecare știe altceva.

Două lucruri pe care ecranele le arată fără nicio operațiune în spate: vectorul fiscal — nu există sincronizare cu ANAF; și conturile de trezorerie — contul unic, CAM și TVA, la trezoreria de care ține firma, pe care nu le ține încă nimeni.

Și consecința hotărâtă: cifrele de profit, cheltuieli deductibile și impozit se actualizează o dată pe lună, iar Dublin le arată cu data ultimei actualizări, fără să estimeze nimic. Cifrele de pe ecranul Facturi sunt ale lui Dublin, în timp real, și nu vor bate cu SAGA la un moment dat. S-a hotărât că așa rămâne: lista facturilor se citește din Nucleu, fiindcă factura nu e o cifră calculată de contabilitate, ci documentul făcut de client, iar el trebuie să-l vadă pe loc.

Anexa B

SAGA — fluxurile

Ce intră în SAGA, ce iese, și ordinea operațiunilor: configurarea, luna, trimestrul, anul, ocazional. Din checklist-ul ERP și din specificația fișierelor.

Deschide fluxurile SAGA · 2,9 mii de cuvinte

Cum se citește

Fiecare rând e un pas: ce îl pornește, unde se face, ce intră, ce iese

Fiecare operațiune are un declanșator și un rezultat, iar rezultatul unuia îl pornește pe următorul. Coloana „Intră → Iese” spune ce fișier trece prin pasul acela: săgeata în jos e ceva ce ducem noi în SAGA, săgeata în sus e ceva ce scoatem. Căile de meniu sunt cele din SAGA Desktop, din checklist-ul ERP.

robot care există și a rulat live pas care scoate ceva din SAGA spre noi fără marcaj: manual azi, de automatizat

Import și export

Ce intră în SAGA și ce iese din el

Intră prin cinci fișiere, în ordinea de mai jos: facturile înaintea plăților, fiindcă numărul facturii din plată trebuie să existe deja în SAGA. Partenerii se creează singuri, din antetul facturii. Specificația e PRD Import SAGA v3.0: XML peste tot, CSV doar la salarii. Fișierele CSV din specificația de mai, pentru furnizori, clienți și facturi, sunt arhivate.

#FișierCe conțineStructuraPas ERPUnde se încarcă
1F_<CIF>_EMISE_<data>.xmlfacturile emise ale lunii, lei și valută la un loc; o secvență pe factură, toate liniile sub același antet. CIF-ul firmei în antet = SAGA le duce în Ieșiri<Facturi><Factura><Antet> … <Detalii><Continut><Linie>B3Diverse → Import date
2F_<CIF>_PRIMITE_<data>.xmlfacturile și bonurile primite, lei și valută; contul de cheltuială pe fiecare linie; deductibilitatea limitată se marchează pe linieacelași antet; pe linie: Descriere · Cantitate · Pret · ProcTVA · Cont · TipDeducereB5, B8Diverse → Import date
3Import_note_contabile_salarii_<luna>.csvnotele de salarii, cu conturile și explicațiile fixe; se completează doar data, numărul notei și sumeleDATA,NDP,CONT_D,CONT_C,SUMA,EXPLICATIEB12Operații → Articole contabile → Import
4P_<data>.xmlplățile lunii, lei și valută; contul băncii pe o parte, analiticul furnizorului sau un cont de cheltuială pe cealaltă; numărul facturii, opțional<Plati><Linie> Data · Numar · Suma · Curs · Cont · ContFurnizor · Explicatie · FacturaNumar · CodFiscal · MonedaB10Diverse → Import date
5I_<data>.xmlîncasările lunii, la fel, cu analiticul clientului<Incasari><Linie> aceleași elemente, cu ContClientB10Diverse → Import date
—import imobilizări (CSV)mijloacele fixe; din codul de clasă, SAGA completează durata, tipul de amortizare și conturileNR_INV,DENUMIRE,DATA,CLASA,VALOAREB7Operații → Imobilizări → Import (robot, #7582)

Iese pe trei canale. Listările din Situații: balanța, registrul jurnal, cartea mare, fișele de cont, jurnalele de TVA, registrele. Declarațiile, ca fișiere de depus: D100 și D406 ca XML, bilanțul interimar ca XML și arhivă, restul de confirmat. Și baza Firebird a firmei, un fișier pe firmă, la care avem deja conexiune.

De reținut: SAGA n-are un export făcut pentru noi. Ce iese e făcut pentru contabil sau pentru ANAF. Tot ce vrea Dublin — taxa de plată, factura încasată, luna închisă — se citește ori din aceste fișiere, ori direct din bază.

A · o singură dată, la firmă nouă

Configurarea firmei

Până nu sunt bifați A1–A5, restul checklist-ului e blocat. Primii patru pași îi face deja robotul de onboarding din saga-automation-api, cap-coadă, cu datele din profilul firmei.

CodOperațiuneaÎn SAGAIntră → IeseDeclanșator · după
A1Configurare firmă nouă: denumire, CUI fără RO, J, CAEN, capital, sediu, regim micro, regim TVA, luna de început; apoi „Preluare date contabile" → Validez, care aprinde meniul firmeiAdministrare → Configurare societăți → Adaug → Salvezprofilul firmei din Vertigofirma există în SAGA, cu cod 000N și propriul cont_baza.fdbOnboarding: semnare documente · robotul apasă „No" la „Cod fiscal incorect. Continuăm?" și oprește
A2Plan de conturi: se adaugă 5121.01 (lei), 5124.01 (euro), 5124.02 (dolari) — exact conturile pe care le folosesc fișierele de plățiFișiere → Plan de conturi → Adaug → Salvezanaliticele de bancăOnboarding · deschis: set fix sau doar valutele clientului?
A3IBAN — Cont 1 în fișa societății, cu banca și filialaAdministrare → Configurare societăți → Sediu social → Cont 1IBAN din Conturi bancareOnboarding — deschidere cont bancar · deschis: banca și filiala din IBAN sau date de noi?
A4Seriile de facturi: „Factură de ieșire" → An, primul și ultimul numărAdministrare → Numere și Serii → Adăugareseria din FacturarePrimește dreptul de facturare · deschis: de unde vin numerele; doar factura de ieșire?
A5Subscrierea capitalului social — notă contabilăOperații → Articole contabilecapitalul din profilConfigurare plan de conturi
A6Capitalul nevărsat devine vărsat — notă contabilă, o singură dată; dispare din catalog dupăOperații → Articole contabiledovada depunerii capitaluluiOnboarding — depunere capital social

B · în fiecare lună, pentru fiecare firmă

Luna, în cinci etape

Ordinea nu e opțională: facturile intră înaintea băncii, fiindcă plățile se închid pe facturi; banca intră înaintea închiderii, fiindcă închiderea recalculează cursul pe soldurile băncii; declarațiile ies abia după balanță. Vertigo blochează pașii B23–B29 până e bifat B21.

B1–B9

Facturile — import și validare

întâi partenerii, apoi documentele lor
CodOperațiuneaÎn SAGAIntră → IeseDeclanșator · după
B1Import furnizori noiFișiere → Furnizori → Import terți din fișierefișierul 1 (CSV, 9 coloane)SAGA creează analiticul 401.000NN al fiecăruiaPrimire fișier de la Vertigo · la externi, două avertizări „cod fiscal incorect" — se apasă Yes la amândouă; duplicatul după cod fiscal nu se reimportă
B2Import clienți noiFișiere → Clienți → același importfișierul 2 (CSV, 9 coloane)analiticul 4111.000NNPrimire fișier de la Vertigo
B3Import facturi emiseOperații → Ieșiri → Importfișierul 5 (CSV, 10 coloane)4111 = 704 per facturăPrimire fișier de la Vertigo · clientul trebuie să existe deja (B2)
B4Validare facturi emiseOperații → Ieșiridocumentele validate contabildupă B3 · Raluca: roboții de validare ar rula pe SAGA Web
B5Import facturi primite RO + bonuri fiscaleOperații → Intrări → Importfișierul 3 (CSV, 11 coloane) — contul de cheltuială și cota TVA pe linie6xx = 401 per documentPrimire fișier de la Vertigo · furnizorul trebuie să existe (B1)
B6Validare facturi și bonuri primite ROOperații → Intrăridocumentele validatedupă B5
B8Import facturi primite externeOperații → Intrări → Importfișierul 4 (CSV, 13 coloane) — MONEDA, T la taxare inversă628 = 401 + 4426 = 4427 la taxare inversăPrimire fișier de la Vertigo
B9Validare facturi primite externeOperații → Intrăridocumentele validatedupă B8
B10–B11

Banca — import și corelare

aici se închid facturile; aici a fost testul central pe SAGA
CodOperațiuneaÎn SAGAIntră → IeseDeclanșator · după
B10Import extrase bancare — încasări și plăți, în lei și în valută. Un fișier per dată și monedă; fiecare linie poartă analiticul partenerului, nu numărul facturiiDiverse → Import date → selecție calefișierele 7 și 8 (P_ și I_ XML)operațiunile în jurnalul de bancă, pe 5121.01 / 5124.01 / 5124.02Primire fișier de la Vertigo · diferența de curs o scriem noi, ca linie separată pe 6651
B11Corelarea plăților și încasărilor cu facturile — SAGA arată facturile neînchise ale partenerului; la sumă egală bifează singur, altfel alege omulOperații → Jurnal de bancăfacturile închise; soldul 401 / 4111 per partenerdupă B10 · de verificat: se poate sări peste ecran trimițând nota contabilă gata făcută?
B7, B12–B16

Salarii și diverse

note contabile, nu documente
CodOperațiuneaÎn SAGAIntră → IeseDeclanșator · după
B7Import mijloace fixe — laptopul peste prag intră în lista de imobilizări, cu durata de amortizareOperații → Imobilizări → Listă → AdăugareCSV mijloace fixe (fără model testat)fișa mijlocului fix; amortizarea lunară se calculează la B18Primire fișier de la Vertigo
B12Import cheltuieli salariale — statul de plată ca note gata făcuteOperații → Articole contabilefișierul 6 (CSV, 6 coloane) — din SalarEasy421, 444, 4315, 4316, 436 cu sumele luniiPrimire fișier de la Vertigo
B13Import înregistrări contabile diverseOperații → Articole contabile → ImportCSV în același format ca la salariiPrimire fișier de la Vertigo
B14Dobânzi credit pe termen lung — 666 = 1682Operații → Articole contabilenotă contabilădoar firmele cu credit
B15Dobânzi credit pe termen scurt — 666 = 5198Operații → Articole contabilenotă contabilădoar firmele cu credit
B16Înregistrare impozit dividende interimareOperații → Articole contabilenotă contabilă 457 = 446Plata dividendelor interimare · vezi E3–E5
B17–B21

Închiderea de lună

un singur ecran, cinci apăsări în ordine strictă
CodOperațiuneaÎn SAGAIntră → IeseDeclanșator · după
B17Reevaluare valutară — diferențele de curs la sfârșit de lună, pe soldurile în valutăOperații → Închidere lună → Calcul diferențe curs665 / 765 pe fiecare sold în valută — scrise de SAGA, nu de noiCut-off: ultima zi a lunii
B18Calcul amortizare lunară mijloace fixeOperații → Închidere lună → Amortizare6811 = 281x per mijloc fix — scrise de SAGAdupă B17
B19Repartizarea lunară a cheltuielilor și veniturilor în avansOperații → Articole contabilenotă contabilă 6xx = 471după B18
B20Închidere conturi de venituri și cheltuieli — rezultatul lunii ajunge pe 121Operații → Închidere lună121 = 6xx / 7xx = 121după B19
B21Închidere lună — blocarea lunii; de aici încolo nu se mai importă nimic în eaOperații → Închidere lunăluna marcată închisădupă B20 · deblochează B22–B29 în Vertigo
B22–B29

Documente și declarații

tot ce iese lunar spre noi și spre ANAF
CodOperațiuneaÎn SAGAIntră → IeseDeclanșator · după
B22Generare balanță de verificareSituații - Listări → Balanțebalanța lunii → Vertigo „Încarcă" → Evidențe contabile → Dublin Contabilitatedupă B21 · deblochează C1
B23Verificare egalitate balanță — debit = creditSituații - Listări → Balanțeok / nudupă B22
B24D301 CUI — livrări și achiziții externeSituații → Jurnal cump./vânz. → Decont 301declarația → Vertigo → depusă în SPVdupă B22 · la decizia contabilului
B25D390 VIES — operațiuni intracomunitareSituații → Jurnal cump./vânz. → D390declarațiadupă B22 · doar cu cod VIES
B26D100 lunar — impozitul pe dividendele interimareOperații → Închidere lună → D100D100 ca XML — suma impozitului e în fișierdupă B22 · doar în luna cu dividende plătite
B27D301 VIES — operațiuni cu cod VIESSituații → Jurnal cump./vânz. → Decont 301declarațiadupă B22
B28D112 — contribuții și impozit pe salarii. Nu iese din SAGA: se generează în SalarEasy și se depune în SPVSalarEasy → D112 → depunere SPVD112 din SalarEasy → Vertigodupă B21 · obligatorie cu salariați
B29D311 — declarație de inactivitate. Nu iese din SAGA: direct în SPVDepunere în SPV—după B21 · doar la inactiv fiscal / inactiv TVA

C · la fiecare trimestru

Trimestrul — aici se nasc taxele

C1 se deblochează după balanța ultimei luni din trimestru și deblochează la rândul lui tot restul. Impozitul pe venit sau pe profit — cifra din ecranul „De plată" al lui Dublin — se calculează la C1 și pleacă la ANAF prin C2.

CodOperațiuneaÎn SAGAIntră → IeseDeclanșator · după
C1Calcul impozit pe venit (micro) sau pe profit, pe trimestruOperații → Închidere lună → Impozit profit/venitsuma de plată pe 4411, cu scadența 25 a lunii următoare trimestruluidupă B22 al ultimei luni · deblochează C2–C7
C2D100 — impozit pe profit sau microOperații → Închidere lună → D100D100 ca XML → Vertigo → SPVdupă C1 · obligatorie pentru toate firmele
C3D406 SAF-T — datele contabile ale trimestruluiSituații - Listări → Declarația 406D406 ca XML → Vertigo → SPVdupă C1 · obligatorie
C4Generare registru inventarSituații - Listări → Registru inventarregistrul → Vertigo Evidențela distribuire de dividende interimare
C5S1120 — bilanțul interimarSituații - Listări → Bilanț → bifă „Situații financiare interimare"XML + ZIP → Vertigo → SPVdupă C4 · la decizia contabilului; cerut la dividende interimare
C6D710 — rectificativă pentru impozitSituații - Listări → Declarații → D710declarațiacând s-au emis facturi în afara perioadei
C7Registrul de evidență fiscală — doar la plătitorii de impozit pe profitOperații → Închidere lună → Impozit pe profitregistrul → Dublin Contabilitatedupă C1

D · o dată pe an

Anul — repartizare, inventar, bilanț

CodOperațiuneaÎn SAGAIntră → IeseDeclanșator · după
D1Constituirea rezervei legale — 5% din profitul brut, până la 20% din capital: 129 = 1061Operații → Articole contabilenotă contabilăDupă aprobarea rezultatului în AGA
D2Repartizare profit pe rezerve legale — 129 = 1061Operații → Articole contabilenotă contabilădupă AGA
D3Transfer rezultat la rezultat reportat — profit: 121 = 1171Operații → Articole contabilenotă contabilădupă AGA · de aici vine „de distribuit" din Dublin
D4Transfer rezultat la rezultat reportat — pierdere: 1171 = 121Operații → Articole contabilenotă contabilădupă AGA
D5Repartizarea profitului pe dividende — 1171 = 457Operații → Articole contabilenotă contabilă + hotărârea AGAdupă D6
D6Hotărârea AGA de distribuire a profituluiact juridic separat, din șablondocumentul semnat — prin Rexdupă aprobarea rezultatului
D7Inventarierea anuală — procese-verbale pe gestiuni, casă, mijloace fixeOperații → Inventar — parțialprocesele-verbalela inventarierea anuală
D8Registrul inventar anualSituații - Listări → Registru inventarregistrul → Vertigo Evidențe → Dublinla inventarierea anuală
D9D101 — impozitul pe profit anual, plătitorii de 16%Situații - Listări → D101declarația → SPV, 25 martiela închiderea exercițiului · nu apare la micro
D10D406 SAF-T Active — situația activelorSituații - Listări → D406 Activedeclarația → SPVla închiderea exercițiului
D11Situațiile financiare anuale — bilanț, cont de profit și pierdere, noteSituații - Listări → Bilanț (S1003 / S1005)bilanțul → Vertigo → Dublinla închiderea exercițiului · deblochează D12
D12Depunerea situațiilor financiare la ANAF — 150 de zile de la închidereSituații - Listări → Bilanț → depunere SPVrecipisa → Vertigo „Depune"după D11
D13D205 — rețineri la sursă, anualSituații - Listări → D205declarația → SPV, 28 februariela decizia contabilului

E · când se întâmplă

Ocazional — evenimente, nu calendar

Se înregistrează din catalog, cu data evenimentului, și aterizează în luna aleasă. Trei dintre ele pornesc singure din profilul firmei: E11 la schimbarea regimului, E12 la schimbarea sediului, E13 la modificarea CAEN.

CodOperațiuneaÎn SAGAIntră → IeseDeclanșator
E1Modificare capital socialOperații → Articole contabile — parțialact constitutiv noudin profil, cu document
E2Casare sau vânzare mijloc fixOperații → Imobilizări → Casare/Vânzareproces-verbaliese din lista de imobilizări; amortizarea se opreștedin profil, cu PV
E3Distribuire dividende interimareOperații → Articole contabile — parțial, cere AGAhotărârea AGA + bilanț interimar (C5)decizia asociaților
E4Calcul impozit dividende interimareOperații → Articole contabilesuma pe 446 → D100 lunar (B26)după E3
E5Înregistrare impozit dividende interimareOperații → Articole contabilenotă contabilădupă E4
E6Înregistrare impozit dividende anualeOperații → Articole contabilenotă contabilădupă D5
E7Regularizare dividende interimareOperații → Articole contabilenotă contabilăla închiderea anului
E8Calcul impozit dividende finaleOperații → Articole contabilesuma pe 446după D5
E9Dobândă penalizatoare la restituirea dividendelor interimare excedentarecalcul manualnotă contabilăcând interimarele au depășit profitul final
E10D205 — rețineri la sursăSituații - Listări → D205declarațiala evenimentul fiscal
E11Schimbare regim TVA sau regim microdepunere D700 în SPV; apoi actualizarea firmei în SAGAD700 + recipisăautomat din profil
E12Schimbare sediu socialONRC + ANAF; apoi fișa societății în SAGA4 documenteautomat din profil
E13Schimbare obiect de activitate, CAEN secundareONRC; apoi fișa societății în SAGA3 documenteautomat din profil

Drumul înapoi

Ce se întoarce la noi, și pe unde

Azi drumul înapoi e un om: contabilul descarcă din SAGA și apasă „Încarcă" în Vertigo, la activitatea corespunzătoare; de acolo documentul ajunge în Contabilitate › Evidențe sau Declarații, iar Dublin îl citește din Nucleu. Pentru declarații mai e un pas: „Depune", cu indexul ANAF și recipisa. Nimic din drumul ăsta nu e automat.

Ce vrea DublinUnde se naște în SAGACum ajunge la noi aziCum ar putea ajunge
Taxa de plată: tip, sumă, scadențăC1 (Închidere lună → Impozit) pe 4411 · B26/C2 D100 · B12 pe 444/4315/4316/436 · E4/E8 pe 446nu ajunge — ecranul din Dublin n-are sursăD100 e XML: se citește suma din fișier la „Încarcă" · sau soldul contului din Firebird
Taxa plătităB10 + B11: plata către trezorerie intră pe 5121 = 44xnu ajungesoldul 44x scade după import — de verificat dacă SAGA închide singur — testul Ralucăi, #7668
Factura încasată / cheltuiala plătităB11: Jurnal de bancă închide 4111 / 401 per documentnu ajungestarea de închis per document, din Firebird sau din listarea de solduri
Balanța, registrul inventar, fișeleB22, C4/D8, Situații - Listăriom: descarcă → Vertigo „Încarcă"robot pe același drum, după B21
Declarațiile cu recipisăB24–B27, C2–C6, D9–D13om: descarcă → „Încarcă" → depune → „Depune" cu index + recipisărobot descarcă + depune (4 Secunde) + scrie recipisa
„Ultima lună închisă"B21data „închis până la” din antetul firmei, plus registrul închiderilor pentru ce anume s-a închisconfirmat, testul A2
Dividende de distribuit, împrumuturi, deconturiD3 pe 1171, 121 · 4551 · 542nu ajungesolduri din balanță sau din Firebird

Anexa C

Citim și scriem în SAGA

Trei scenarii: cum se citește baza SAGA, cum se scrie în ea prin fișiere, și drumul unui document cap-coadă. Fiecare cu ce e stabilit și ce rămâne de lămurit.

Deschide cum citim și scriem în SAGA · 299 de cuvinte

A · 8 scenarii

Citim din SAGA

Tot ce arată Dublin despre contabilitate vine de aici. Dacă nu putem citi, nu avem ce arăta.

Cum se citește baza SAGA — regulile, din testele lui Alex

  1. O notă contabilă înseamnă toate rândurile din jurnal cu același număr de notă. Dacă unul dintre ele are semnul procent în locul contului de credit, acela e antetul și restul sunt detaliile. Forma asta apare doar când nota are mai multe contrapartide, cum e o închidere; o plată obișnuită e un singur rând.
  2. Nu se filtrează rândurile după coloana de validare. Pe o notă compusă, antetul e validat și detaliul nu, deci filtrul ar tăia exact jumătatea de detaliu a fiecărei note. Se grupează după numărul notei, iar filtrul, dacă e nevoie de el, se pune pe antet.
  3. Toate numerele de document dintr-o firmă ies dintr-un generator comun, așa că numărul notei scris de o închidere e același număr din jurnal. De aici se leagă o linie de operațiunea care a produs-o.
  4. Coloanele de text au lungime fixă, deci valorile vin cu spații la coadă. Se compară numai după curățare.
  5. Soldul neachitat al unei facturi e o coloană stocată, nu una calculată. Cine ar scrie o plată direct în bază trebuie s-o scadă, altfel factura rămâne neachitată pe ecran.

B · 8 scenarii

Scriem în SAGA

Tot ce facem noi ajunge în SAGA prin import. Formatul îl dictează el; noi trebuie să știm exact ce acceptă.

Nu e hotărât încă: B1 · B2 · B5 — sunt în Ce e deschis, la omul care răspunde.

C · 7 scenarii

Drumul cap-coadă

Ce se întâmplă în SAGA la evenimentele pe care Dublin trebuie să le arate.

Nu e hotărât încă: C5 · C6 — sunt în Ce e deschis, la omul care răspunde.

De consultat

Istoricul întrebărilor

Cele 28 de întrebări lămurite, câte o linie: răspunsul scurt și de unde vine. Răspunsul întreg a intrat în pașii circuitelor, în „Ce publicăm” sau în decizii. Numerele rămân aici, ca linkurile trimise în Slack și în Batman să ducă undeva.

Deschide istoricul întrebărilor · 1,1 mii de cuvinte
  • 1.1
    Ce ne trimite Iris înapoi?
    Forma e confirmată: pe fiecare linie, categoria, cele două conturi sintetice, procentul de deductibilitate și scenariul de TVA, fără analitic. Contractul — webhook „document finalizat” și interogarea notelor — e în PRD-ul Iris §6.2. din circuitul 1 · Documentul — ce urcă clientul
  • 2.1
    De unde știe Iris cum e firma: comodat, mașini, plafoane?
    Aceeași cu 10.1. Cum ajunge contextul la Iris e scris în circuitele 2 și 7: îl primește la fiecare cerere, din profilul ținut în Vertigo. Ce rămâne — cine ține profilul la zi — e 10.1. din circuitul 2 · Cheltuiala — ce devine un document de cumpărare
  • 2.2
    Cine ține mijlocul fix după ce cheltuiala îl creează, noi sau SAGA?
    SAGA ține registrul și amortizarea; noi trimitem mijlocul fix într-un CSV, pe care îl importă robotul. din circuitul 2 · Cheltuiala — ce devine un document de cumpărare
  • 4.1
    După ce potrivim o plată cu un document, și în ce ordine?
    Referință → numărul facturii → sumă → cea mai veche neplătită. din circuitul 4 · Plata — extrasul și reconcilierea
  • 4.2
    Cine recunoaște ce e o linie din extras, și ce face când nu știe?
    Banca e mereu o parte; partenerul din lista noastră la facturi; Iris la liniile fără factură; omul la restul (~5%). din circuitul 4 · Plata — extrasul și reconcilierea
  • 4.4
    Plata are nevoie de Iris, sau nota ei contabilă se știe mereu?
    Nu, la facturi. Da, la liniile fără factură. Fișierul P_ cere contul exact pentru liniile astea. din circuitul 4 · Plata — extrasul și reconcilierea
  • 4.5
    Cum intră plata în numerar și retragerea de la bancomat?
    Aceeași cu 2.3. Intră în 2.3, ca unul dintre cazurile ei: banii scoși de la bancomat și plătiți cash. din circuitul 4 · Plata — extrasul și reconcilierea
  • 4.6
    Cum închidem în SAGA o cheltuială trimisă acum o săptămână, fără s-o dublăm?
    Nu se dublează: cheltuiala și plata sunt două note diferite. Iar bifa nu mai e nevoie: la facturile în lei nu se pune deloc. din circuitul 4 · Plata — extrasul și reconcilierea
  • 4.8
    Plata fără document: pe ce cont o punem, și cine ține lista?
    Pe 542, cu analitic pe om. Raluca: plățile cu cardul fără factură se înregistrează pe persoana care a plătit, nu pe furnizor. 473 rămâne ce a fost, o practică de pe o firmă anume. din circuitul 4 · Plata — extrasul și reconcilierea
  • 5.1
    Cum ajung datele de la 4 Secunde la noi?
    Drumul înapoi există și e tastat: la „Depune”, Vertigo cere indexul ANAF și recipisa, obligatoriu (PRD-ul Vertigo). Dacă vrem legătura automată cu cine depune e întrebarea pentru BGN din „Ce publicăm”. din circuitul 5 · Taxa — închiderea lunii și declarațiile
  • 5.2
    Cine scoate tipul, scadența și suma din declarația depusă, și cum?
    Din balanța lunară, nu din declarație. Balanța dă și obligația, și cât s-a plătit în lună. din circuitul 5 · Taxa — închiderea lunii și declarațiile
  • 5.4
    SAGA calculează taxele în întregime, sau doar le înregistrează?
    SAGA calculează tot. Consecința, hotărâtă: cifrele de taxe și profit din Dublin sunt cele de la ultima actualizare, afișate cu data lor. Dublin nu estimează. din circuitul 5 · Taxa — închiderea lunii și declarațiile
  • 6.1
    Ce trece de la SalarEasy spre SAGA: note contabile, sau date brute?
    Aceeași cu B1. Note gata făcute, ca CSV, cu conturile pe fiecare linie. Cine produce fișierul e B1. din circuitul 6 · Salariul
  • 6.2
    Ce copiem la noi din salarizare, și când?
    Net și taxe per angajat, documentele lunii, lunar, prin API. Ecranul din Vertigo se schimbă: taxele pe firmă. din circuitul 6 · Salariul
  • 7.2
    Ce documente sunt, în total, și cât de des apare fiecare?
    Lista e checklist-ul ERP (Anexa B). din circuitul 5 · Taxa — închiderea lunii și declarațiile
  • 10.2
    Plafoanele: de unde vin cifra de afaceri și activul net?
    Toate trei din balanță, o dată pe lună, afișate cu data ultimei actualizări. Dacă vrem alertele e întrebarea pentru BGN din „Ce publicăm”. din circuitul 7 · Firma — onboarding, profil, reprezentare
  • A1
    Cât de departe putem citi din baza Firebird a firmei?
    Da. Statusul plătit / neplătit, sumele și felul plății se pot citi azi, fără nimic în plus. Balanța rămâne singura excepție: se calculează la apăsare, nu e stocată. Se scoate însă ca fișier, XML sau XLSX, deci taxele se citesc din fișier, nu dintr-un PDF. din Anexa C · citim din SAGA
  • A3
    O taxă = un cont? Soldul contului = suma de plată?
    Sold și rulaj din balanță, pe fiecare taxă. din Anexa C · citim din SAGA
  • A6
    Lista facturilor neîncasate și neplătite — o dă SAGA?
    Există în SAGA, dar nu se poate exporta în bloc — deci, dacă e nevoie de ea, se citește din bază (A1). din Anexa C · citim din SAGA
  • A7
    Banii asociatului: dividende de distribuit, deconturi, împrumuturi
    Toate trei se citesc din balanță; ce calculăm noi e doar netul și impozitul pe dividende. Formula dividendelor e în „Ce publicăm”, din specificația Ralucăi. Deconturile se arată în două cifre, nu compensate: bani de dat și bani de luat (BGN). din Anexa C · citim din SAGA
  • B3
    Ce face SAGA dacă același fișier ajunge de două ori?
    SAGA refuză duplicatul după număr și dată. din Anexa C · scriem în SAGA
  • B4
    Codul nostru unic supraviețuiește drumului prin SAGA?
    Nu. Legătura se face pe numărul facturii și dată; codul partenerului din SAGA îl citim înapoi și îl ținem la noi. din Anexa C · scriem în SAGA
  • B6
    Valută și curs: îl dăm noi sau îl pune SAGA?
    Cursul e al nostru, diferențele de curs sunt ale lui SAGA. din Anexa C · scriem în SAGA
  • B7
    Deductibilitatea: o trimitem pe linie, sau o aplică SAGA?
    Nu se bat, se completează: linia e a lui Iris, plafonul e al lui SAGA. din Anexa C · scriem în SAGA
  • B8
    Mijloacele fixe și salariile, cele două importuri fără XML
    Amândouă au import; mijloacele fixe au și robot. din Anexa C · scriem în SAGA
  • C2
    Taxa devine plătită
    Aceeași cu 5.3. Aceeași întrebare ca 5.3, unde stă și ordinea din lege. din Anexa C · drumul cap-coadă
  • C4
    Stornarea unei facturi
    Nu se aplică — Cristi. Rămâne descris în circuitul 3, ca singura corecție de după plecarea facturii la SAGA, dar nu mai cerem nimănui un răspuns pe partea de SAGA. din Anexa C · drumul cap-coadă
  • C7
    Documentele care nu sunt tranzacții
    Aceeași cu 1.4. Aceeași întrebare ca 1.4, din partea SAGA. din Anexa C · drumul cap-coadă